__NOTOC__ 1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Evenimente
thumb|thumb|180px|Închisoarea Sighet, locul de exterminare a elitelor anticomuniste din România.
Ianuarie 3 ianuarie: Regele Mihai I, împreună cu Regina mamă Elena, sunt siliți să părăsească România, luând cu ei doar câteva bunuri personale. Regele Mihai se va întoarce în țară abia în anul 1992, de Paște, după căderea regimului comunist din România, și va primi cetățenie română în anul 1997. 4 ianuarie: Birmania și-a proclamat independența față de Marea Britanie. 30 ianuarie: Liderul indian, Mahatma Gandhi, este ucis de un extremist hindus. 30 ianuarie: Se deschid Jocurile Olimpice de Iarnă la St. Moritz, Elveția.
Februarie 4 februarie: România: Au trecut în patrimoniul statului bunurile Eforiei Spitalelor Civile, Așezămintelor Brâncovenești, precum și ale Eforiei Sfântului Spiridon din Iași. 21 februarie: Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat. În urma acestei unificări s-a creat Partidul Muncitoresc Român, secretar general al Comitetului Central fiind ales Gh. Gheorghiu-Dej. 24 februarie: Demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru al Justiției, urmată de arestarea, judecarea și executarea lui Pătrășcanu. 24 februarie: Prin lege a fost desființată Adunarea Deputaților, a fost convocată Marea Adunare Națională, iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului.
Martie 6 martie: A fost înființat Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești. 6 martie: A fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI) – instituție specializată a ONU. 17 martie: Tratatul de la Bruxelles. Acord semnat de Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, prin care s-a creat o alianță de apărare colectivă. A dus la formarea NATO (în 1949) și a Uniunii Europene. 28 martie: Primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile sunt câștigate de către FDP (Frontul Democrației Populare).
Aprilie 3 aprilie: Președintele american, Harry Truman, a semnat Planul Marshall de ajutorare a țărilor europene afectate de cel de-Al Doilea Război Mondial. 7 aprilie: Crearea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). 9 aprilie: În Palestina, are loc masacrul de la Deir Yassin. 13 aprilie: Marea Adunare Națională votează Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflectă caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. Este ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza. 27 aprilie: Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat sub acuzație de complot, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrășcanu, Bellu Zilber și Harry Brauner.
Mai 14 mai: Înființarea clubului de fotbal FC Dinamo București, care inițial, după ce a fost preluată de Ministerul de Interne, se numea Unirea Tricolor București, iar după ce a fuzionat cu Ciocanul București, a fost numită Dinamo A. 14 mai: Rezoluția ONU de încetare a mandatului britanic asupra Palestinei și de împărțire a teritoriului între evrei și arabi. Evreii au respectat rezoluția ONU, proclamând crearea Israelului. Arabii au respins rezoluția declarând război Israelului. 16 mai: Chaim Weizmann este ales primul președinte al Israelului. 22 mai: Guvernul Petru Groza îi retrage cetățenia Regelui Mihai I și ai altor membri ai familiei Regale. 27 mai: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei Case Regale treceau în proprietatea statului.
Iunie 11 iunie: Marea Adunare Națională votează Legea privind naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport (Legea 119). 21 iunie: Germania de Vest: În zonele occidentale de ocupație este introdusă reforma monetară; D-Mark înlocuiește Reichsmark. 24 iunie: Războiul Rece: Începe blocada Berlinului; reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă; de la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un "pod aerian" american; blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.
Iulie 29 iulie: După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.
August 3 august: A fost votată legea învățământului, care prevedea că învățământul era organizat de stat și unitar, fapt ce însemna desființarea școlilor particulare și confesionale. Școala elementară era de 7 clase, iar învățământul obligatoriu de 4 ani. 30 august: În România a fost creată Direcția Generală a Securității Poporului (DSS).
Octombrie 28-29 octombrie: Are loc arestarea tuturor episcopilor greco-catolici din România. 31 octombrie: Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Iuliu Hossu, Ioan Bălan și Ioan Suciu sunt mutați din arestul de la Ministerul de Interne la vila patriarhală de la Dragoslavele.
Noiembrie 3 noiembrie: România: Au fost naționalizate industria cinematografică și cinematografele (în total 383 cinematografe și un "platou de 200 m"). În aceeași zi au fost naționalizate instituțiile medico-sanitare, astfel că întreaga asistență medicală a trecut în administrația statului.
Decembrie 1 decembrie: Este publicat Decretul 358/1948 „pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic", care dispunea: „în conformitate cu art. 13 al Decretului 177 din 1948 (Legea comunistă a Cultelor, n. ns.), organizațiile centrale și statutare ale acestui cult, ca: mitropolia, episcopiile, capitlurile, ordinele, congregațiile, protopopiatele, mănăstirile, fundațiile, asociațiile, precum și orice alte instituții și organizații, oricare ar fi natura sau denumirea lor, încetează de a mai exista" - interzicerea BRU. 4 decembrie: Vaporul chinez cu aburi, Kiangya, a explodat și s-a scufundat în gura de vărsare a râului Huangpu după ce s-a lovit de o mină lăsată în urmă de către marina imperială japoneză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Numărul morților este necunoscut, cu toate acestea, se crede că între 2.750 și 3.920 de persoane au murit și 700-1.000 au supraviețuit, fiind preluați de către alte nave. 10 decembrie: Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declarația universală a drepturilor omului". 14 decembrie: Stabilirea de relații diplomatice între România și India. 15 decembrie: Este înființată Opera Maghiară de Stat din Cluj. 23 decembrie: Japonia. Sunt executați opt criminali de război, printre care și fostul premier Hideiki Tojo.
Nedatate octombrie: S-a adoptat o decizie prin care 30% din locurile din universități și institutele de învățământ superior din România erau rezervate fiilor de muncitori și de țărani muncitori (care aveau până la 3 ha de pământ). A început primul dintr-o serie de șase războaie arabo-israeliene (1948-1949). Cinci țări arabe au protestat împotriva deciziei ONU de divizare a Palestinei. Declarația Universală a Drepturilor Omului. Declarație adoptată de Adunarea Generală a ONU. A fost redactată de un comitet condus de Eleanor Roosevelt și cuprinde 30 articole. Parcul Național Tsavo. Situat pe teritoriul Kenyei și ocupă o suprafață de 20.812 kmp.
Arte, științe, literatură și filozofie 10 aprilie: Are loc premiera dramei istorice Michelangelo de Al. Kirițescu. 4 noiembrie: T.S. Eliot câștigă Premiul Nobel pentru Literatură. 15 noiembrie: A fost testată cu succes prima locomotiva electrică cu turbină de gaz (SUA). Apare, la Paris, volumul Technique du Yoga de Mircea Eliade. Apare volumul de debut al lui Marin Preda, Întâlnirea din pământuri. Columbia Records introduce discul de durată mare LP. Daimler introduce geamurile acționate electric la mașini. Ernesto Sábato publică primul său roman, Tunelul. George Orwell publică romanul politic O mie nouă sute optzeci și patru (Nineteen eighty-four). Laboratoarele Bell prezintă primul tranzistor.
Nașteri
Ianuarie 1 ianuarie: Vasile Hobjilă, politician român (d. 2004) 1 ianuarie: Dumitru M. Ion, scriitor și traducător român (d.2022) 1 ianuarie: Tiberiu Macovei, politician român 3 ianuarie: Francis Wurtz, politician francez 6 ianuarie: Tudor Olaru, inginer, manager și om politic din Republica Moldova 9 ianuarie: Susana Dosamantes, actriță mexicană (d.2022) 11 ianuarie: Terry Williams (Terrence Williams), baterist britanic (Dire Straits) 12 ianuarie: Anthony Andrews, actor britanic 16 ianuarie: Gregor Gysi, politician german 18 ianuarie: Gheorghe Urschi, actor din R. Moldova (d.2026) 22 ianuarie: Elizabeth Lynne, politiciană britanică 23 ianuarie: Mircea Nicu Toader, politician român 24 ianuarie: Miklós Németh, politician maghiar 27 ianuarie: Iulian Filip, scriitor din R. Moldova 27 ianuarie: Luminița State, matematiciană română (d. 2016) 27 ianuarie: Aurel Vlădoiu, politician român (d. 2015) 28 ianuarie: Charles Taylor, politician liberian 31 ianuarie: Gérard Rabinovitch, filosof francez
Februarie 3 februarie: Oazu Nantoi, politician din R. Moldova 8 februarie: Horst Posdorf, politician german (d. 2017) 8 februarie: Ron Tyson Presson, muzician american 12 februarie: Octavian-Mircea Purceld, politician român (d. 2013) 12 februarie: Constantin Dilly Șerbănoiu, politician român (d. 2017) 13 februarie: Josu Ortuondo Larrea, politician spaniol 15 februarie: Constantin Dumitrache, istoric român (d. 2001) 17 februarie: Valentin Ceaușescu, fizician român 19 februarie: Pim Fortuyn, politician neerlandez (d. 2002) 19 februarie: Frank Anthony Iommi, muzician britanic 20 februarie: Christopher A. Pissarides (Christopher Antoniou Pissarides), economist cipriot, laureat al Premiului Nobel (2010) 26 februarie: Moni Bordeianu (n. Florin Bordeianu), cântăreț și compozitor român (d. 2024) 27 februarie: Michael Baigent, scriitor neozeelandez (d. 2013) 29 februarie: Martin Suter, scriitor elvețian
Martie 2 martie: William Rory Gallagher, muzician irlandez (d. 1995) 4 martie: Shakin' Stevens (n. Michael Barratt), muzician britanic 5 martie: Vasile Popeangă, politician român 6 martie: Gheorghe Turda, interpret român de muzică populară din zona Maramureș 8 martie: Romeo Octavian Hanganu, politician român 8 martie: Jonathan Sacks, rabin britanic 9 martie: Emma Bonino, politiciană italiană (d.2026) 10 martie: Pat Gallagher, politician irlandez 12 martie: Andrei Pippidi, istoric român 14 martie: Billy Crystal (William Edward Crystal), actor american 14 martie: James Nachtwey, fotograf american 14 martie: Wolfgang Wittstock, politician român 16 martie: Bogdan Simionescu, chimist român (d.2024) 18 martie: Anton Pongratz, scrimer român (d. 2008) 19 martie: Dan Ioan Popescu, politician român 20 martie: John de Lancie, actor american 20 martie: Ulpu livari, politiciană finlandeză 22 martie: Mihnea Berindei, istoric român naturalizat în Franța (d. 2016) 22 martie: Rosie Scott, romancieră neozeelandeză (d. 2017) 22 martie: Andrew Lloyd Webber, compozitor britanic 24 martie: Volker Finke, fotbalist și antrenor german 25 martie: Bonnie Bedelia Culkin, actriță americană 25 martie: Nicolae Țâu, diplomat din R. Moldova 26 martie: Bernie Malone, politiciană irlandeză 27 martie: Jens-Peter Bonde, politician danez 28 martie: John Evan, muzician britanic 28 martie: Johann Steiner, scriitor de limba germană de etnie română 31 martie: Adrian Enescu, compozitor român (d. 2016) 31 martie: Al Gore (Albert Arnold Gore Jr.), politician american, laureat al Premiului Nobel pentru pace (2007) 31 martie: Enrique Vila-Matas, scriitor spaniol
Aprilie 2 aprilie: Gavril Kicsid, handbalist român 2 aprilie: Joan D. Vinge, scriitoare americană 3 aprilie: Jaap de Hoop Scheffer, politician neerlandez 4 aprilie: Dan Simmons, romancier american (d.2026) 4 aprilie: Struan Stevenson, politician britanic