Alexandru Tătaru (n. 29 martie 1935) a fost un arhitect, opozant al regimului comunist.
Biografie
Alexandru Tătaru s-a născut la 29 martie 1935 în București. După absolvirea liceului Cantemir Vodă din București, s-a înscris la Facultatea de Arhitectură din București. În perioada când era student în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a manifestației într-o mișcare de răsturnare a regimului comunist, în cazul în care numărul participanților era mare. A fost arestat la 10 noiembrie 1956, fiind judecat în lotul "Ivasiuc". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 18 luni închisoare corecțională. A fost eliberat la 15 iunie 1958, după expirarea pedepsei. Prin decizie a Ministerului Afacerilor Interne i s-a fixat domiciliu obligatoriu în localitatea Răchitoasa (azi dispărută, situată în apropiere de Giurgeni din județul Ialomița) pe o durată de un an.
După eliberare a lucrat ca lăcătuș-montor în construcții. A obținut aprobarera de a-și continua studiile de arhitectură în 1970. A lucrat apoi în calitate de arhitect la Cooperativa Deservirea din București, fiind ulterior angajat la diferite institute de proiectare. A făcut parte din colectivul de proiectare al mai multor clădiri importante printre care Teatrul Național din București și Casa de Cultură din Suceava.
Bibliografie Aduceri aminte și realitate (Raport SRI din 1991, Arhiva CNSAS - România Liberă - Ediție Specială 2007 Din școală în închisorile comumiste România Liberă - 16 ianuarie 2009
Categorie:Nașteri în 1935 Categorie:Anticomuniști români Categorie:Absolvenți ai liceului Cantemir Vodă Categorie:Victime ale regimului comunist din România