Lucian-Silvan Pahonțu () este un general român, în rezervă, care îndeplinește din 7 decembrie 2005 funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP).

Biografie Lucian-Silvan Pahonțu s-a născut la 2 noiembrie 1964 în satul Lerești (județul Argeș). Conform unor surse din familie citate într-o investigație Recorder, tatăl său a fost văr primar cu generalul Vasile Milea, ministru al Apărării Naționale în regimul comunist.

A absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu în 1987 și Facultatea de Arme Întrunite din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” în 1994, urmând de asemenea cursuri de conducere ale Jandarmeriei în 1992 și 1998. În anul 2003 a obținut titlul științific de doctor în științe militare și a publicat volumul Terorism și destabilizare la Editura Bioterra, în care susținea că structurile Securității și Miliției desființate după 1989 au devenit ținta unor acțiuni violente din partea unor grupuri de „revoluționari”.

Cariera militară și activitatea la SPP După 1987 și-a început cariera în cadrul Ministerului de Interne, îndeplinind funcțiile de comandant de pluton (1987–1990) și de companie (1990–1992). Ulterior a fost șef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi București între 1999 și 2002, iar în perioada 2002–2005 a comandat Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei „Vlad Țepeș”.

În cariera militară a fost avansat succesiv la gradul de general de brigadă la 1 decembrie 2003, apoi la cele de general-maior, general-locotenent la 25 aprilie 2008 și ulterior la cel de general cu patru stele.

La 7 decembrie 2005 a fost numit în funcția de director al SPP prin decret semnat de președintele Traian Băsescu,Decret nr. 1264 din 7 decembrie 2005 pentru numirea în funcție a directorului Serviciului de Protecție și Pază. devenind cel mai longeviv conducător al unui serviciu special românesc. În această calitate a condus instituția sub mandatele președinților Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan. La împlinirea vârstei de 60 de ani, la 2 noiembrie 2024, a fost trecut în rezervă prin decret semnat de președintele Klaus Iohannis, continuând însă să conducă SPP din postura de civil.

Este considerat un apropiat al lui Nicușor Dan.

Controverse și investigații privind activitatea profesională

Activitatea în timpul Revoluției din 1989 și evenimentele din 1990 O investigație de presă publicată de publicația Recorder în 2026 a reliefat că, în perioada 1987–1990, Pahonțu a activat ca comandant de pluton la UM 0305 Băneasa, unitate din cadrul Trupelor de Securitate subordonate Departamentului Securității Statului.

În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, plutonul condus de Pahonțu a fost mobilizat în dispozitivul de ordine din zona Hotelului Intercontinental (strada 13 Decembrie). Într-o declarație dată în cadrul cercetărilor dosarului Revoluției, Pahonțu a confirmat prezența sa în zonă până în jurul orei 2:00, menționând însă că subunitatea sa nu a avut contact direct cu manifestanții. Mărturiile altor militari din aceeași unitate și rapoartele vremii indică însă existența unor confruntări violente în zona baricadei. Investigația nu susține că Pahonțu ar fi executat foc, ci subliniază prezența sa în dispozitivul represiv al regimului comunist.

După reorganizarea Trupelor de Securitate în Trupe de Pază și Ordine, unitatea UM 0305 Băneasa a participat la acțiunile de evacuare a Pieței Universității din 13–15 iunie 1990. Declarațiile oferite procurorilor militari de către un fost coleg în Dosarul Mineriadei îl plasează pe Pahonțu în zona intervențiilor din 13 și 14 iunie. Solicitat să comenteze aceste aspecte, Pahonțu nu a detaliat misiunile executate, declarând doar că întreaga sa activitate s-a desfășurat în conformitate cu normele legale. Accesul la documentele oficiale ale perioadei a rămas restricționat de către MAI și Jandarmerie, iar Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) nu emisese o decizie oficială până în august 2026.

Plagiat la teza de doctorat Conform unei analize Recorder, cel puțin 30% (52 de pagini) din teza de doctorat susținută în 2003 de generalul Lucian Pahonțu, directorul SPP, reprezintă un plagiat realizat prin compilarea fără citare corectă a unor manuale militare, publicații ale unor superiori din MAI și regulamente comuniste. Lucrarea conține numeroase erori tehnice și gramaticale, iar o carte publicată de autor pe baza tezei include comentarii controversate ce minimalizează victimele Mineriadei din 1991 și represiunea comunistă. În ciuda acestor nereguli și a impactului tezei asupra avansării sale în carieră, conducerea politică și generalul Pahonțu au evitat să asume vreo răspundere.

Acuzații publice și reacții politice În ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că ar fi provenit din fostele structuri represive și că ar fi încadrat în SPP cadre similare, acuză respinsă de Pahonțu, care a afirmat că fusese doar comandant de pluton de militari în termen la transmisiuni. Cu toate acestea, investigațiile ulterioare au remarcat că biografia oficială a SPP omitea menționarea explicită a apartenenței sale la Trupele de Securitate.

De-a lungul timpului, Pahonțu a fost vizat și de acuzații politice privind depășirea atribuțiilor instituționale. În anul 2018, liderul PSD Liviu Dragnea l-a acuzat că folosește resursele SPP pentru colectarea de informații și pentru exercitarea de influență asupra unor lideri politici și guvernamentali, asociindu-l cu noțiunea de „stat paralel”. Aceste afirmații nu au fost confirmate prin constatări judiciare.

Oglindind dezbaterile privind oportunitatea menținerii în funcție a conducerii serviciilor pe perioade îndelungate, președintele Nicușor Dan a afirmat în iunie 2025 că intenționează să facă o evaluare a activității instituțiilor de acest tip, însă ulterior publicării anchetei jurnalistice din 2026 a precizat că nu consideră situația un scandal și că nu a efectuat o evaluare managerială specială. Și premierul Ilie Bolojan a declarat că, dacă s-ar afla în situația lui Dan, ar face o investigație, întrucât, în opinia sa, dovezile prezentate de Recorder nu sunt suficiente, menționând că e nevoie de dovezi "fără echivoc". Totuși, Bolojan a mai precizat că este nevoie de limitarea mandatelor pentru șefii serviciilor secrete.

Acuzațiile jurnalistice privind trecutul militar al directorului SPP, Lucian Pahonțu, au fost urmate de o serie de dezmințiri din partea acestuia și de probe de contrazicere publicate de Recorder. În timp ce Pahonțu a susținut că subunitatea sa de sprijin logistic a fost doar staționată fără muniție și că militarii din subordine nu au părăsit cazarma în timpul evenimentelor din 1989 și 1990, Recorder a citat din Dosarul Revoluției mărturii ale fostului său superior și ale subordonaților care indică amplasarea sa directă la baricada de la Intercontinental și participarea trupelor sale la Mineriada din 13-14 iunie. În ciuda documentelor judiciare prezentate, șeful SPP a respins acuzațiile și și-a susținut activitatea invocând parteneriatele internaționale ale instituției pe care o conduce.

Note

Vezi și Serviciul de Protecție și Pază Revoluția Română din 1989 Fenomenul Piața Universității Mineriada din iunie 1990 Vasile Milea Jandarmeria Română

Legături externe Serviciul de Protecție și Pază

Categorie:Nașteri în 1964 Categorie:Generali români Categorie:Ofițeri ai Securității Categorie:Jandarmi români Categorie:Români în viață Categorie:Participanți la Revoluția Română din 1989 Categorie:Mare Ofițer al Ordinului Steaua României