Franz Clemens Brentano () a fost un preot, filozof și psiholog german, profesor la Universitatea din Viena. Prin numeroșii săi elevi marcanți, între care Edmund Husserl și Sigmund Freud, Brentano este considerat a fi precursorul psihologiei moderne, precum și al fenomenologiei.

Familia, studiile și începutul activității Franz Brentano s-a născut într-o familie intelectuală catolică de origine italiană. Unchiul său a fost scriitorul Clemens Brentano, iar mătușa sa Bettina von Arnim. Franz Brentano a studiat la München, Würzburg, Berlin și Münster.

În 1864 a fost hirotonit preot în Würzburg. Ca profesor de filosofie și preot al Diecezei de Würzburg a argumentat împotriva dogmatizării infailibilității papale. După adoptarea acestei dogme la Conciliul Vatican I (1870) a renunțat la preoție și la catedra din Würzburg, mutându-se la Viena. Acolo a obținut în 1874 o catedră de filosofie.

Legătura între filosofie și psihologie Brentano a făcut legătura între filozofie și psihologie, el fiind un reprezentant al celor care au legat filozofia scolastică din evul mediu cu psihologia. El descrie termenul de „inexistența intenționată a unui obiect” care este bazat pe trei elemente: imaginație, părere preconcepută, variații psihice.

Merite Franz Brentano a fost unul din cei mai influenți gânditori de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A readus teoria intenționalității în atenția gândirii și a elaborat într-o modalitate exemplară problematica psihologiei descriptive. Cercetările sale psihologice reprezintă punctul de pornire nemijlocit al elaborării fenomenologiei lui Edmund Husserl și al teoriei obiectului a lui Alexius Meinong, iar disertația sa este opera care a inspirat interogația heideggeriană asupra ființei. miniatura|299x299px|Clădirea nouă a Universității din Würzburg Printre elevii săi se numără personalități precum Edmund Husserl, Rudolf Steiner, Carl Stumpf, Alexius Meinong, Sigmund Freud, Kazimierz Twardowski. De asemenea, gândirea sa l-a influențat și pe Martin Heidegger.

Opere principale Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel (1862), ed. Humanitas, 2003 Psihologia din punct de vedere empiric (1874) Despre întemeierea cunoașterii etice (1889) Aristotel și concepția sa despre lume (1911) Adevăr și evidență (1930) Doctrina categoriilor (1933) Psihologia descriptivă (1982)

Despre Franz Brentano „Fără Brentano nu aș fi scris un rând de filozofie.“ (Edmund Husserl, scrisoare către Maria Bruck) „Stimate domnule Richardson! Una dintre întrebările scrisorii dumneavoastră este următoarea: «Cum trebuie de fapt înțeleasă prima dumneavoastră experiență legată de întrebarea privitoare la ființă la Brentano?» – Vă referiți probabil la faptul că prima scriere filozofică pe care am aprofundat-o constant începând din 1907 a fost disertația "Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel" (1862). Pe pagina de titlu a acestei scrieri se afla următoarea expresie aristotelică: to on legetai pollahos. Traduc: «ființarea se manifestă într-un mod multiplu (în ființa ei)». În această expresie se ascunde întrebarea care mi-a determinat drumul gândirii: care este determinația simplă și unitară a ființei care domină toate semnificațiile ei multiple? Ce înseamnă a fi?“ (Martin Heidegger, scrisoare către Richardson, 1963)

Note

Bibliografie Josef Hasenfuß, Herman Schell als Wegbereiter zum II. Vatikanischen Konzil. Sein Briefwechsel mit Franz Brentano, Paderborn 1978; Barry Smith, Austrian Philosophy (The Legacy of Franz Brentano).; Wolfgang Weiß, Modernismuskontroverse und Theologenstreit, Würzburg 2000.

Vezi și Herman Schell

Categorie:Nașteri în 1838 Categorie:Decese în 1917 Categorie:Filozofi germani Categorie:Preoți romano-catolici germani Categorie:Preoți romano-catolici în știință Categorie:Profesori la Universitatea din Viena Categorie:Decese în Zürich Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe Categorie:Psihologi germani