Cetatea Crăciuna a fost o cetate muntenească a cărei poziție nu a fost încă definitiv identificată, dar care se afla probabil pe teritoriul actualului județ Vrancea. Cetatea a fost fortificată de către domnitorul Ștefan cel Mare după anul 1482 când a fost trecută și acceptată definitiv ca teritoriu al Moldovei, pentru a asigura un avanpost în calea incursiunilor turcești.

Istoric alt=Artefacte preluate de Muzeul Vrancei, Focșani|miniatura|Artefacte descoperite în anul 1982 la Zidurile lui Donie (Târgul Soci), în partea de N-V a localității Hângulești, Vrancea, aproape de locul numit de localnici ”Sonda / la Sondă”

Locul în care a fost ridicată Cetatea Crăciuna este azi încă controversat pentru unii cercetători, de către Radu cel Frumos (1437/1439-1475), domn al Țării Românești, aproape de locul Socilor.După înfrângerea rușinoasă de la Soci din 7 martie 1471, Radu cel Frumos ia hotărârea să-și mărească autoritatea aici la graniță construind în grabă Cetatea Crăciuna pe teritoriul Moldovei. O informație prețioasă o primim de la Grigore Ureche cum că Cetatea Crăciuna purta și numele de Putna. Astfel găsim pe prima hartă cunoscută a Moldovei de la 1595 și ulterior pe celelalte hărți ale vremii, în partea cea mai de sud în Ținutul Putnei, pe malul Stâng al Siretului, cetatea Pudna sau Pudna Nova(Pudna noua). Mărturie stă faptul că după dobândirea Cetății Crăciuna (nu se știe prin ce mijloace) la anul 1482, la ceva mai mult de un deceniu de la zidirea Mănăstirii Putna, Ștefan cel Mare zidește o biserică, aici la graniță, cu hramul Adormirea Maicii Domnului la fel cu hramul Mănăstirii Putna de la Suceava. Biserica se află în localitatea Vulturu de Jos, Vrancea și exista și la anul 1754 ca o biserică de lemn iar la anul 1686 funcționa ca schit

Cetatea este cucerită în 1482 de Ștefan cel Mare (1438/1439-1504), domn al Moldovei. În Letopisețul de la Putna nr. I stă scris că: „În anul 6990 , martie 10, a luat Ștefan voievod cetatea Crăciuna.” Până la 1482 Țara Vrancei a fost teritoriu al Munteniei. După ce Ștefan cel Mare îl învinge pe Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș) și alipește Cetatea Crăciuna, hotarul Moldovei a fost mutat pe Milcov. Din acel moment, Țara Vrancei a ținut de Moldova.

Târgul nu a supraviețuit luptelor și obișnuitelor distrugeri ce le însoțeau, la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului următor, decăzând la nivelul unui sat.Târgul Socilor

În apropierea orașului Odobești există un loc numit „la Cetățuie”, unii cronicari și istorici afirmând că pe Dealul Odobeștilor se afla în trecut Cetatea Crăciuna.Odobești

La a XXXIX-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, organizată de Compartimentul Arheologie din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și de Muzeul „Callatis” din Mangalia, arheologul dr. Victor Bobi, alături de muzeografii Aurel Nicodei și Aurora Emilia Apostu, a susținut, pe baza cercetărilor arheologice efectuate în anul 2004, o nouă ipoteză privind localizarea mult căutatei cetăți Crăciuna, și anume la Florești (Câmpineanca), lângă Focșani.Disputa despre cetatea Crăciuna continuă (Ziarul de Vrancea din 04.06.2005)

Literatură Constantin C. Giurescu: Probleme controversate în istoriografia română, editura Albatros, 1977 Gheorghe I. Cantacuzino: Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XVI, 2001, ISBN 9789734503711, 9734503715

Note

Vezi și Listă de cetăți din România

Categorie:Turismul în județul Vrancea Categorie:Cetăți din județul Vrancea Categorie:Cetățile Moldovei