Pasul Predeal (cunoscut înainte de 1918 ca Pasul Timiș) este o trecătoare situată la limita dintre grupa sudică a Carpaților Orientali și cea estică a Carpaților Meridionali la o altitudine de 1033 , care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Timișului) și sudul României prin valea Prahovei.Carpații Orientali, Marius Iulian Sandulache, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, accesat 2014.05.04
Date geografice Trecătoarea este situată pe axa NNE → SSV, la nivelul scurtei porțiuni de contact dintre Masivul Postăvarul și Munții Baiului (Gârbovei)Harta turistică a Munților Baiului, Mihai Ielenicz, accesat 2013.11.16, aflată între văile Râșnoavei (la SSV) și Timișului Sec de Sus (la NNE). Prin aceste văi zona intră în contact – spre NNE cu Masivul Piatra Mare, respectiv spre SSE cu Masivul Bucegi. La vest se află Culmea Fitifoiului (din Masivul Postăvarul), iar la est Muchia Susai (din Munții Baiului).
Pasul este parcurs de Drumului național 1, suprapus peste un segment al Drumului European E 60 și este inclus în arealul orașului Predeal.
Pe aici trece și Magistrala CFR 300, cea mai apropiată gară fiind chiar cea din Predeal. Cele mai apropiate aeroporturi se află București respectiv Sibiu.
În apropiere se găsesc spre est respectiv vest, pasurile Predeluș și Giuvala (Bran).
Istorie La început drumul Predealului a fost un drum mai puțin utilizat, accesibil numai convoaielor de samare.Orașul din spațiul românesc între Orient și Occident, tranziția de la medievalitate la modernitate, Laurențiu Rădvan (Ed), Colecția Historica, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, 2007, p. 76, ISBN: 978-973-703-268-3, accesat 2014.05.05
Drumul a fost lărgit și a devenit accesibil carelor cu ocazia războiului ruso-turco-austriac din (1736 – 1739)., Istoricul drumului Câmpina–Predeal , În Munții Sinaiei Rucărului și Branului – Călăuză practică și descriptivă a munților și localităților cuprinse între ei, Michai Gold, Instit. de Arte Grafice CAROL GOBL, 2010Istoric – Portalul Primăriei Predeal, primaria-predeal.ro, accesat 2014.05.04 , iar în 1789, cu ocazia unui alt război, a fost prevăzut cu poduri de lemn. Între 1846 (la porunca lui Bibescu-Vodă)Scurt istoric al orașului Bușteni , portalul orașului Bușteni orasul-busteni.ro, accesat 2014.05.05 și 1854 se construiește o șosea, iar între 1876-1879 este construită calea ferată, Electrificarea căii ferate se produce în 1963.Topline 2010-2011 , NMJ - Passion for trains, 2010 - 2011, Norsk Modelljernbane AS, p.3, accesat 2014.05.05
De Pasul Predeal sunt legate câteva momente semnificative din istoria modernă și contemporană a României: Astfel, în perioada 12 - 23 octombrie 1916 a avut aici loc „Bătălia de la Predeal”, de străpungere de către armatele Puterilor Centrale a apărării românești a trecătorii, în Primul Război Mondial.Istoria Războiului pentru Întregirea României, 1916-1919, Constantin Kirițescu, ediția a II-a, volumul II, Editura Casei Școalelor, București, 1925 După Lovitura de stat de la 23 august 1944, pentru că reprezenta o cale de aprovizionare și retragere a trupelor germane, În perioada 1960-1963 linia Brașov - Predeal a fost linie electrificată a Căilor Ferate Române.
Obiective turistice de interes Canionul Șapte Scări – defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare Mănăstirea Predeal Mânăstirea romano-catolică din Timișul de Jos Cheile Râșnoavei – aflate în apropierea drumului spre Râșnov
Note
Bibliografie România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
Vezi și Calea ferată Ploiești–Brașov
Legături externe Predeal–scurtă istorie , extremeops.ro Despre gara Predeal și linia de cale ferată Ploiești-Brașov , railwayfan.ro Bătălia de la Predeal, Enciclopedia României Portal Cheile Râșnoavei , cheile-rasnoavei.eu
Predeal Categorie:Carpații Meridionali Categorie:Turismul în România