Biserica „Sf. Ecaterina” din București este o biserică din București situată pe Str. Sfânta Ecaterina nr. 7, sector 4. Biserica actuală a fost terminată, conform pisaniei, în 1852. Biserica „Sf. Ecaterina” deservește ca paraclis al Facultății de Teologie Ortodoxã „Patriarhul Justinian” din cadrul Universității București. Biserica adăpostește o părticică din moaștele Sfintei Mucenițe Ecaterina. Până în anii 1970, cele patru nișe mari de pe fațadă înfățișau sfinți zugrăviți de Constantin Lecca și Mișu Popp.
Istoric Pe acest loc sunt atestate biserici încă din sec. XVI, cea mai veche fiind ridicată de Albu Golescu și fratele acestuia, Ivașcu Golescu, mare vornic între anii 1574 - 1583. Într-un document scris la 17 august 1596, Ivașcu Golescu este amintit ca „cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic”. Mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) și terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) și a fost închinată de către ctitor Mânăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai de unde și-a primit și hramul. Apare menționată și într-un document din 5 iulie 1589. Avariată în 1595, când s-au retras trupelor turcești conduse de Sinan Pașa, a fost refăcută de vistierul Pană, considerat drept al doilea ctitor. Mânăstirea se va numi de acum „Mânăstirea lui Pană vistierul”. Abia refăcută, va suferit distrugeri provocate de invaziile dușmane. În 1611 este incendiată și jefuită de armata lui Gabriel Bathory. A fost din nou reparată de urmașii ctitorilor. La sfârșitul sec. XVIII doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat, pe terenul unde se află acum Facultatea de Teologie Ortodoxă, un han dispărut în 1862, și de aici își trage originea credința că biserica ar fi fost ridicată de doamna Ipsilanti. Doamna Ecaterina înzestrează mănăstirea cu cele necesare pentru buna rânduială a activității monahale. Așezământul cunoaște o nouă înflorire, se pierde vechiul nume de „Mănăstirea lui Pană“ și devine Mănăstirea „Sfânta Ecaterina“. Pe 23 aprilie 1823, un incendiu distruge hanul mănăstirii, acesta fiind demolat patruzeci de ani mai târziu.
Mănăstirea a fost avariată din cauza cutremurelor din 1802 și 1838 când turlele din piatră s-au prăbușit și pereții clădirilor din incintă s-au fisurat. S-a facut o restaurare a lăcașului în 1847. Biserica a fost demolată până la temelii la începutul anului 1850. Tot în acest an s-a început construcția bisericii de astăzi, care s-a terminat la 1 mai 1852. Pictura originală a fost realizată de pictorii Constantin Lecca și Mișu Popp, reprezentanți de marcă ai picturii bisericești din secolul al XIX-lea.
După 1859, prin secularizarea averilor mănăstirești, activitatea așezământului monahal „Sfânta Ecaterina“ încetează, iar lăcașul rămâne doar biserică de mir ce deservea mahalaua Sfânta Ecaterina. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea este reparată de Comisia Monumentelor Istorice. Pe locul fostei biserici, în 1905 s-a construit casa parohială pentru preoții slujitori biserica a fost consolidată, pictura restaurată și readusă la frumusețea originală .
În anul 1959, patriarhul Justinian Marina a transformat biserica parohială în paraclis universitar, statut pe care îl păstrează și astăzi.
Note
Legături externe Biserica Sfanta Ecaterina, 12 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro Harta Monumentelor Istorice din București
Ecaterina Categorie:Biserici din secolul al XIX-lea din România Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Ecaterina de Alexandria