Traian Brădean ( n.4 iulie 1927 în comuna Comlăuș, Arad – 15 februarie 2013 București) a fost un pictor și desenator român, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte București din București, unul dintre maeștrii artei contemporane românești. Absolvent al Liceului de Artă din Timișoara la clasa profesorului Iuliu Podlipny și al Universitatea Națională de Arte București, în anul 1956, la clasa de pictură a profesorului Alexandru Ciucurencu. Până în 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice din București. Are prima expoziție personală în 1957 la Galeria "Galatea" din București, unde este felicitat de către maeștrii Corneliu Baba și Cornel Medrea, care îi cumpără câteva desene. Traian Brădean a fost căsătorit cu pictorița Angela Popa Brădean, împreună fiind părinții pictorului Liviu Brădean.Catalogul Expoziției Traian Brădean, Cercul Militar Național 2007
Studii
1942-1948 ucenic-zețar, în Timișoara 1947-1950 Liceul de Arte din Timișoara, la clasa profesor Iuliu Podlipny, desen și gravură 1956 Absolvă Universitatea Națională de Arte București, la clasa maestrului Alexandru Ciucurencu
Expoziții personale 1O Expoziții în București : 1957, 1963 ,1968 ,1975 ,1981 ,1984 ,1987 ,1994, 1995 ,1997, 2000, 2007; Expoziție la Buzău 1989;
Expoziții de grup
1974 București; 1979 Istanbul; 2007 Palatul Cotroceni; 2008 Elite Art Gallery, „Seniori ai picturii românești contemporane”;
Participări la Expoziții românești peste hotareCatalogul Expoziției Familiei Brădean, Tradiționalism, 3 Generații, 4 Pictori, Traian Brădean - p.18
1962 Praga; 1963 ,1970 Roma; 1965 Leipzing; 1966 Plovdiv; 1969 Tel Aviv, Moscova,Tallin, Helsinki, Viena, Beiruth; 1972 Freiberg, Bamberg, Milano, San Marino; 1973 Termi, Ravenna, Amalfi, Livorno, Todi, Veneția, Moscova; 1974 Palermo, Damasc ,Sofia ,Praga, Aleppo ,Tunis ,Cairo; 1975 Ciudat de Mexico; 1977 Lisabona, Paris, Praga, Beijing, Dortmund, Sofia, Ankara; 1978 Iran, Portugalia; 1979 Madrid, Beijing, Moscova; 1981 Iugoslavia, Bulgaria, Austria; 1982 Grecia, URSS, Brazilia; 1983 U.S.A.; 1985, 1986 Anglia; 1985,1986 Grecia; 1989 Finlanda; 1991 Franța; 1992 Belgia; 1993,1994,1995 Olanda;
Expoziții internaționale
1972 Bienala Internațională de pictură-Kosice 1976 Praga 1976 Festivalul Internațional de pictură-Canes-sur Mer -Franța 1983 Expoziția Trienala de pictură-Sofia 1986 Expoziția Internațională de carte -Turcia
Cărți ilustrate - selecțieAlbum Traian Brădean, Cărți ilustrate, Ed. Sport-Turism, 1985 1952 A.G. Vaida, Povestiri din anii grei 1956 Dumitru Almaș, Alei codrule 1965 Mihai Eminescu, „Proză literară” 1967 Ilustrează împreună cu Prof. Dr. Gheorghe Ghițescu, Manualul de Anatomie Artistică 1974 Ioan Slavici, Moara cu noroc, Alexandru Sahia - Întoarcerea tatii din război, Editura Tineretului PremiiAlbum Traian Brădean, Editura Sport-Turism 1985 thumb|Portretul lui Sorin Adam 1963 Premiul întâi, Expoziția Internațională de carte 1965 Premiul pentru ilustrație de carte, cartea Mihai Eminescu proză, Cartea anului 1965 1968 Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a „pentru activitate deosebită în domeniul artelor plastice”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 640 din 1968 privind conferirea de ordine și medalii unor membri ai Uniunii artiștilor plastici din Republica Socialistă România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 140, Partea I, luni 4 noiembrie 1968, p. 1265. 1974 Premiul Național U.A.P. pentru pictură 1977,1979,1981 Premiul întâi la Festivalul Național Cântarea României 1976 Ordinul Meritul Cultural 1978 Premiul Academiei Române pentru pictură „Ion Andreescu” 1983 Premiul Rafael, Italia (Placheta „500 de ani de la nașterea lui Rafael”) 2004 Meritul Cultural în Grad de ComandorCatalogul Expoziției Traian Brădean, Premii, Cercul Militar Național 2007
Muzee în care Traian Brădean este prezent cu lucrăriBradean, Traian - gallerya.ro Muzeul Național de Artă Braila - România Muzeul Național de Artă București - România Muzeul de Artă Vizuală Galați - România Muzeul Național de Artă Arad - România Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe, Desene și Gravuri, București Muzeul de Artă "Vasile Grigore - pictor și colecționar",București Moscova - Russia (Tretiakov Museum)
Opera thumb|right|265px|Fragment din mozaicul parietal „Eroismul poporului român în opera de industrializare socialistă”, realizat de Traian Brădean și Iacob Lazăr, și amplasat pe peretele clădirii ROMUPS din Suceava. Opera a fost distrusă în 2007, odată cu clădirea pe care se afla.
Fin desenator, artistul crede înainte de toate în posibilitățile formative ale desenului. Venită din interior dintr-un profund și secret de filtrare și esențializare, linia pe care o așterne pe hârtie sau pe pânză poartă o inedită sarcină energetică. Dur, pregnant sau abia ivit în câmpul imaginii, ductul grafic vădeste o solidă formație săvârșită în cultul pentru valorile tradiționale. Personaje aducătoare aminte de lumea munților și a șesurilor copilariei ,chipuri luminate de legendă si istorie populează în atitudini firești desenele și tablourile sale .În condițiile acestei prevalențe a desenului, se afirmă totodată înzestrarea sa de colorist dovedită de armoniile rafinate, de subtilele treceri de la tonalitățile reci la cele calde, de griurile ce compun ecrane sensibile, vibrante, pentru personajele din prim- plan .Constantin Prut,Dicționar de artă modernă, Pictorul Traian Brădean,p.65, Ed. Albatros 1982) (Constantin Prut,Dicționar de artă modernă Ed.Albatros 1982)
A ilustrat peste 20 de cărți de literatură,printre care poezii de Eminescu , a executat desenele la “Anatomia artistica” a Profesorului-Doctor Gheorghe Ghițescu. A participat la concursuri de artă monumentală, a făcut proiecte pentru decorația murală a Teatrului Național și pentru Metrou. A desfășurat o bogată activitate didactică fiind profesor la Institutul de arte plastice “Nicolae Grigorescu” din București. Lucrări ale sale se află în multe muzee și colecții particulare din întreaga lume.
Aprecieri Pictorul oferă numai ceea ce înțelege plastic și stăpânește tehnic, și aceasta dă operei lui sinceritate. El poate justifica toate detaliile demersurilor sale plastice... Brădean nu se alătură pictorilor care nu știu ce să creadă sau pe cine să creadă. El are certitudini câștigate cu mari sacrificii, deoarece opera sa emană încredere.Profesor Doctor Gh. Ghițescu, 1977, text reprodus și în Catalogul Expoziției Familiei Brădean, Tradiționalism, 3Generații, 4 Pictori, Traian Brădean - p.18 Profesor Doctor Gh. Ghițescu, 1977
...Sârguința, o stare ce multora le pare înzilele noastre înlocuibilă prin spectaculoase artificii, pictorul și-o cultivă cu precizie și Brădean nu caută subtilitățile celor „două tonuri” care fac bine împreună, ale colosistului și nici nu cunoaște cele o sută de poze ale portretistului, care se teme de mecanismele simplificatoare și generalizatoare ale memoriei. Pictura sa este lipsită de misterul urcat în abisurile subconștientului și ocolește acea exprimare vagă, în care totul este adevărat. Brădean nu are indescriptibilul și intraductibilul farmec al pictorului alchimist și vrăjitor, dar virtuțile particulare ale personalității lui nu sunt oare prin, prin coerența lor minunată, misterul însuși? Profesor Doctor Gh. Ghițescu, Scrisoare adresată pictorului în 1977, text reprodus în Albumul Traian Brădean, p.27, Editura Soprt Turism> Profesor Doctor Gh. Ghițescu
Expoziția lui Traian Brădean, cea dintâi expoziție de pictură - pentru că în cea personală din 1957 nu a prezentat decât desene și acuarele - demonstrează talent și seriozitate. Desigur, bogatul ansamblu de ilustrații de carte, desene - unele ușor acuarelate pot părea de o mai mare forță expresivă, prin aceasta Traian Brădean dovedește fără sforțare că este un înzestrat desenator.Cele câteva portrete și peisajul uman al priveliștilor țării noastre confirmă înzestrarea picturală a autorului lor.N. Argintescu- Amza, Revista „Arta Plastică”, 1963 N. Argintescu- Amza
(...)Construită de-a lungul unei activități de peste douăzeci de ani, arta lui Traian Brădean legitimează- în unitatea meștesugului - energii, forme, moduri și armonii mereu în geneză, deschise unei finalități spirituale. Iar pe pictor arta sa îl situează printre cei călăuziți de conștiință modernă, modelată de realitățile timpului nostru, care a asociat aspirației poezia înfăptuirii și evenimentului, sentimentului istoriei...Raoul Șorban, Revista „Scânteia”, 1975, text reprodus în Albumul Traian Brădean, p.26, Editura Soprt Turism Raoul Șorban Raoul Șorban
Desenul lui Traian Brădean nu ține de performanța tehnică, ci de chinuitoarea deliberare a celui ce caută comunicării forța extrem de elocventă, sensibilă, unică și perfect comprehensibilă... Atent la posibilitățile de acces către adevăr, pictorul protejează emoția, purificându-i doar fervoarea și cristalinele accente de sinceritate, fiindcă destrămarea picturii și a adevărului ei, o știe, începe de la destrămarea sentimentului.Remarcabile la Brădean sunt sensibilizarea mazimă a vizualului, și prin el al unei austere armonii plastice, refuzul oricărui indiciu literar și al oricărui impuls calofil...Cornel Radu Constantinescu, Revista „Contemporanul”, 1980, text reprodus și în Albumul Traian Brădean, p.27, Editura Soprt Turism Cornel Radu Constantinescu
Caracterizarea criticului de artă Corneliu Ostahie
Modul autentic de a fi tradițional
Cu vreo două luni înainte să mă apuc de scrierea acestui articol am realizat un interviu cu maestrul Traian Brădean. Conform obiceiului meu, dar și înțelegerii pe care am avut-o cu domnia sa, i-am arătat textul ce urma să fie trimis la tipar. M-a sunat după vreo două zile și mi-a spus că are câteva „mici observații”. Cu toate că eram călit în tot felul de dispute și negocieri consumate de-a lungul timpului cu diverși intervievați care, în situații similare, voiau pur și simplu să schimbe cu totul ceea ce declaraseră inițial în fața reportofonului, mărturisesc că m-a încercat o emoție de debutant. Am luat la repezeală dublura manuscrisului și un pix, pregătindu-mă de ceea ce era mai rău, mai ales că de această dată mi-ar fi fost greu să-i refuz unui asemenea interlocutor eventualele modificări de substanță pe care mi le-ar fi cerut. M-am liniștit însă repede: maestrul voia doar să adaug câte o sintagmă pe ici-pe colo, mai precis să pun înaintea numelor unor ilustre personalități evocate de el în interviu cuvintele “domnul profesor” sau, după caz, “domnul doctor”. Era vorba de Anastasie Demian, Gheorghe Ghițescu și Alexandru Ciucurencu, oameni de care se simte extrem de apropiat și pentru care manifestă un respect enorm și, mai ales, viu, dincolo de faptul că aceștia au pășit de mult în lumea umbrelor. Faptul acesta nu m-a lăsat deloc indiferent, deoarece mi-am dat imediat seama că pentru Traian Brădean atât Anastasie Demian, cât și Gheorghe Ghițescu sau Alexandru Ciucurencu sunt astăzi la fel de prezenți în existența și în trăirile sale ca și atunci când erau în viață. De aici și sfiala domniei sale de a le rosti numele altfel decât însoțite de formulele ceremonioase care exprimă recunoștința și admirația față de ei. M-am gândit atunci și mă mai gândesc și acum dacă nu cumva ar trebui să-i urmez exemplul și să scriu peste tot în acest articol “domnul profesor Traian Brădean” și nu doar “pictorul Traian Brădean” sau “maestrul Traian Brădean”. Asta pentru că atât persoana, cât și arta domniei sale îmi impun un sentiment de prețuire profundă și cât se poate de sinceră. Dacă n-o s-o fac totuși, aș vrea să fiu crezut pe cuvânt de onoare că motivele țin exclusiv de chestiuni stilistice.
Talent moștenit