Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situată în partea sud-estică a României, pe teritoriul nord-vestic al județului Tulcea.Protectedplanet.net - Parcul Național Munții Măcinului; accesat la 7 martie 2015 Acesta a fost constituit în scopul conservării și valorificării științifice și turistice a zonei, dat fiind faptul că Munții Măcin reprezintă cea mai veche formațiune geologică din țară.Unibuc.ro - Universitatea București - Podișul Dobrogei (cadru fizico-geografic) - Alcătuirea geologică și evoluția paleogeografică; accesat la 20 martie 2015
Localizare Aria naturală se întinde în nord-estul Podișului Dobrogei (în partea centrală a Munților Măcin), în județul Tulcea, pe teritoriile administrative ale comunelor Cerna, Greci, Hamcearca, Jijila, Luncavița și Turcoaia. Parcul este mărginit în partea estică de drumul județean DJ222A, care leagă satul Nifon de Luncavița.Lege-online.ro - Localizarea siturilor de importanță comunitară din România (teritorii administrative); accesat la 7 martie 2015
Înființare Prima propunere de instituire a Parcului Național Munții Măcinului a fost făcută în anul 1998, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate).Cdep.ro - Legea nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr.152 din 12 aprilie 2000 ; accesat la 7 martie 2015 În anul 2003, prin Hotărârea de Guvern nr. 230 din 4 martieLegex.ro - Hotărârea de Guvern Nr. 230 din 4 martie, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora; accesat la 7 martie 2015 (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Aria protejată se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva.Mediafax - Regia Națională a Pădurilor - Romsilva va administra în continuare, pe o perioadă de 10 ani, 16 parcuri naționale și naturale, printre care Porțile de Fier, Apuseni, Cheile Bicazului, Munții Măcinului și Balta Mică a Brăilei
Parcul național include rezervația naturală Pădurea Valea Fagilor și se suprapune atât sitului de importanță comunitară Munții Măcinului,Natura2000.mmediu.ro - Munții Măcinului (sit de importanță comunitară) ; accesat la 7 martie 2015 cât și ariei de protecție specială avifaunistică Măcin - Niculițel.Natura2000.mmediu.ro - Măcin-Niculițel (arie de protecție specială avifaunistică ; accesat la 7 martie 2015
Geologie și geomorfologie
În regiunea orogenă a nordului Dobrogei s-au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii.
Din punct de vedere geomorfologic, Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de eroziune rotunjiți pe roci vulcanice, ansambluri neregulate de stâncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse, grohotișuri, creste pe șisturi cuarțitice, coline, coame alungite, depresiuni) constituită din vârfuri (Vârful Țuțuiatul - 467 m, Vârful Ghiunaltu - 442 m, Vârful Pietrosu Mare - 426 m, Vârful Jalbă, Vârful Cavalu, Vârful Țuglea, Vârful Sulucu Mare, Vârful Vergu, Vârful Vinului, Vârful Caramalău), dealuri (Dealul Orliga, Dealul Pripocea, Dealul Costiag, Dealul Negoiu, Dealul lui David, Dealul Crapcea, Dealul Carpelit), culmi (Culmea Cheii, Culmea Pricopanului) și văi (Valea Piscu Înalt, Valea Morsu, Valea Piatra Roșie, Valea Curături, Valea Taița - Nifon, Valea lui Puiu, Valea Cozluk, Valea Jugului, Valea Adâncă, Valea Seacă, Valea Plopilor, Valea Fagilor).
Hidrografie Apele de suprafață ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița (ce drenează Depresiunea Taița superioară-Horia) cu afluenții săi de dreapta (Curături, Valea Purcăreți, Valea Vinului și râul Crapcea); Pârâul Luncavița (ce drenează depresiunea omonimă) cu afluentul său de stânga Valea Fagilor; râul Cerna (afluenți Bordeiul Bratu, Megina) și pârâul Sorniac. Principala caracteristică a rețelei hidrografice este alimentarea acesteia cu apă rezultată în urma ploilor.
Climă Clima Munților Măcinului este una temperat-continentală cu influențe stepice în partea sudică și mediteraneene pe creste și vârfuri.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 9 și 11° C.
Precipitațiile atmosferice (ploi, grindină, lapoviță, ninsori) medii anuale se încadrează între 450 și 500 mm.
Vânturile predominante sunt: Crivățul care suflă cel mai des iarna, atingând viteze de 30 - 35 m/s și aducând zăpadă, viscol și ger; Suhoveiul - vânt uscat de vară și Băltărețul, un vânt cald și umed ce aduce frecvent ploi.
Biodiversitate Munții Măcinului prezintă o arie naturală (încadrată în regiunea biogeografică stepică) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice specifice nordului Dobrogei.
Habitate Parcul dispune de zece habitate naturale; astfel: Păduri dobrogene de fag; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Stepe ponto-sarmatice; Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice și Peșteri în care accesul publicului este interzis.
Faună Fauna parcului este una diversă și are în componență mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte rare sau endemice) protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 8 martie 2015 sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Mamifere cu specii de: mistreț (Sus scrofa), șacal auriu (Canis aureus), cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), râs eurasiatic (Lynx lynx),Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 16 martie 2015 pisică sălbatică (Felis silvestris),Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 8 martie 2015 jderul de piatră (Martes foina), jderul de copac (Martes martes), hamster românesc (Mesocricetus newtoni), dihor pătat (Vormela peregusna), dihor de stepă (Mustela eversmannii), popândău european (Spermophilus citellus), iepure de câmp (Lepus europaeus), chițcan de grădină (Crocidura suaveolens), liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum);Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Rhinolophus ferrumequinum; accesat la 8 martie 2015
Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de păsări protejate la nivel european prin Directiva CE 2009/147/CE (anexa I) din 30 noiembrie 2009.Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 9 martie 2015
Păsări cu migrație regulată și cuibăritoare: acvilă de câmp (Aquila heliaca),Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila heliaca; accesat la 29 martie 2015 acvilă de munte (Aquila chrysaetos), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina),Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila pomarina; accesat la 29 martie 2015 acvilă țipătoare mare (Aquila clanga),Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila clanga; accesat la 29 martie 2015 acvilă de stepă (Aquila nipalensis), uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), gârliță mică (Anser erythropus), fâsă de câmp (Anthus campestris), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), bufniță (Bubo bubo), șorecar mare (Buteo rufinus), șerpar (Circaetus gallicus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete cenușiu (Circus pygargus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), egretă albă (Egretta alba), presura de grădină (Emberiza hortulana), șoim de iarnă (Falco columbarius), vânturel de seară (Falco vespertinus), șoim călător (Falco peregrinus), șoim dunărean (Falco cherrug), vultur pleșuv sur (Gyps fulvus), muscar mic (Ficedula parva), muscar gulerat (Ficedula albicollis), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), piciorong (Himantopus himantopus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), filomelă (Luscinia luscinia), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaie neagră (Milvus migrans), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), presură sură (Miliaria calandra), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), grangur (Oriolus oriolus), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), pelican creț (Pelecanus crispus), lopătar (Platalea leucorodia), viespar (Pernis apivorus), vultur pescar (Pandion haliaetus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), vrabia spaniolă (Passer hispaniolensis), pițigoi de livadă (Parus lugubris), ciocântors (Recurvirostra avosetta), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia mică (Sylvia curruca), silvia de câmpie (Sylvia communis), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), pupăză (Upupa epops), mierlă (Turdus merula), sturz (Turdus pilaris), sturz cântător (Turdus philomelos).Biodiversitate.mmediu.ro Măcin - Niculițel (arie de protecție specială avifaunistică) ; accesat la 9 martie 2015
Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), balaur mare (Elaphe sauromates),Catalogueoflife.org - Elaphe sauromates (Pallas, 1811) < accesat la 29 martie 2015 viperă cu corn (Vipera ammodytes),Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Vipera ammodytes; accesat la 29 martie 2015 șopârliță de frunzar (Ablepharus kitaibelii), șopârlă de câmp (Podarcis taurica), țestoasa dobrogeană de uscat (Testudo graeca), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata),Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 8 martie 2015 broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broască de pământ (Pelobates fuscus), broască râioasă brună (Bufo bufo), broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască roșie de pădure (Rana dalmatina);The IUCN Red List of Threatened Species - Rana dalmatina; accesat la 8 martie 2015