right|thumb|280px|Reprezentarea unei vibrații sonore, unde λ=lungimea de undă, y=amplitudinea
Prin intensitate sonoră (în sens fiziologic) se înțelege senzația pe care o produce asupra organului nostru auditiv amplitudinea (elongația maximă pe care o efectuează mișcarea vibratorie față de poziția de echilibru) unei vibrații sonore și suprafața corpului în mișcare altfel spus, volumul vibrației. Cu cât amplitudinea vibrațiilor este mai mare și suprafața de contact cu aerul crește și intensitatea sunetului rezultat, și invers. Aceasta se măsoară prin unitățile denumite în fizică foni sau decibeli (1 fon = 1 decibel, in cazul frecventei de 1000 Hz).
Amplitudinea unei vibrații depinde de următorii factori: cantitatea de energie ce se imprimă mișcării vibratorii și se transmite mediului ambiant; distanța la care se află corpul vibrator față de aparatul auditiv receptor; calitatea mediului în care se propagă (aer liber, sală închisă, prezența unor obstacole absorbante etc.).
Limitele auzului uman în privința intensității sunetului
Intensitatea (dB) Exemplificare140 Pragul dureros130 Avion cu reacție în timpul decolării120 Motorul pornit al avionului cu reacție110 Concert rock100 Ciocan pneumatic90 Zgomot de stradă80 Zgomotul trenului70 Aspirator50-60 Zgomot într-un birou aglomerat40 Conversație20 Bibliotecă10 Sunetele naturii0 Prag auditiv
Pragul inferior, dedesubtul căruia sunetele nu mai sunt sesizate de urechea umană este însemnat prin 0 decibeli. Limita superioară este de aproximativ 140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect, deoarece intensitatea prea mare distorsionează perceperea auditivă, producând chiar senzații dureroase. Supradimensionarea intensității unor sunete sau zgomote peste limitele fiziologice admise (trecerea dincolo de pragul durerii) sau expunerea pe timp îndelungat la poluare fonică, au drept consecință deteriorarea și compromiterea aparatului auditiv.
Notația muzicală a intensității
Ansamblul variaților de intensitate utilizate în muzică alcătuiesc dinamica acestei arte.
Dinamica se exprimă grafic prin trei modalități: prin litere reprezentând inițialele unor termeni italienești de specialitate prin cuvinte, exprimând grade diferite ale ordinii dinamice prin semne grafice sugerând, de asemenea, un grad sau altul de intensitate.
Din punct de vedere al efectului pe care-l produc în interpretarea artistică, semnele dinamice alcătuiesc trei categorii: semne indicând o intensitate constantă până la schimbarea unui semn cu altul semne indicând o intensitate progresivă, prin creșteri sau descreșteri continue accente diferite pe sunete izolate
Termeni dinamici indicând o intensitate constantă
pp. (pianissimo) = foarte încet p. (piano) = încet mp. (mezzopiano) = pe jumătate încet mf. (mezzoforte) = pe jumătate tare f. (forte) = tare ff. (fortisimo) = foarte tare
50px Pianissimo 50px Piano 50px Mezzo-piano 50px Mezzo-forte 50px Forte 50px Fortissimo 50px Sforzando
Semne și termeni dinamici indicând o intensitate progresivă
crescendo = crescând din ce în ce mai mult intensitatea poco a poco cresc. = crescând puțin câte puțin intensitatea poco a poco piu forte = puțin câte puțin mai tare spiengando = amplificând, dând mai mult sunet
decrescendo = descrescând din ce în ce mai mult intensitatea poco a poco descresc. = crescând puțin câte puțin intensitatea calando = potolind, slăbind din ce în ce mai mult intensitatea și mișcarea mancando = pierzând din ce în ce intensitatea și rărind mișcarea morendo = „murind”, descrescând intensitatea până la stingere perdendosi = pierzând din ce în ce intensitatea smorzando = descrescând, atenuând intensitatea și domolind mișcarea
50px Crescendo 50px Decrescendo
Accentuările pe sunete izolate (efect loco)
> marcato = accentuare normală ^ marcatissimo = accentuare puternică – portato = intensitate susținută pe toată durata sunetelor ·_ portato staccato = aceeași, dar detașate scurt sfz. sfrorzato = apăsând puternic rinf. rfz. rinforzando = crescând energic, viguros intensitatea
Surse
Tratat de Teoria muzicii, Giuleanu Victor, Editura Muzicală, București, 1981. Educație muzicală, Sinteze și corelări interdisciplinare, Munteanu Gabriela, Editura Artrom, 2001. Colecția Arborele Lumii, secțiunea Corpul omenesc, pag. 9-10.
Vezi și Durata sunetelor Înălțimea sunetelor Sunetul Notația muzicală Nota muzicală Muzica
Legături externe Game și tonuri , scurtă teorie muzicală. Music theory, teorie muzicală avansată, site în limba engleză.
Categorie:SunetCategorie:Mărimi fizice Categorie:Terminologie muzicală Categorie:Muzică