Regățeni (variante răgățeni sau regăței) este denumirea folosită de românii din Imperiul Austro-Ungar (i.e. Transilvania, Crișana, Maramureș, Banat și Bucovina) pentru românii originari din Regatul României, în întinderea sa de dinainte de Marea Unire din 1918 (i.e. Vechiul Regat).https://dexonline.ro/definitie/regățean/855379
Românii din Ardeal, Crișana, Maramureș și Banat, care au fost în componența Austro-Ungariei erau supranumiți în trecut „ungureni”, denumire care apare de exemplu și în poemul Miorița, precum și la numeroase toponimii (localități cu numele „Ungureni”) sau nume de familie (e.g. „Ungureanu”). Românii din Bucovina erau numiți de românii din Vechiul Regat „corduneni”. Denumirea provine de la faptul că în 1774, Monarhia Habsburgică a impus un cordon sanitar la granița dintre Bucovina și Moldova. Denumirea apare la toponimii („Cordun”) sau nume de familie („Corduneanu” cu varianta „Cordunean”) și de asemenea este aleasă ca titlu de Eusebiu Camilar pentru romanul său Cordun.https://limbaromana.org/revista/bucovina-onomastică-și-istorie/
Galerie de imagini
Categorie:Istoria României
Note