Horia Maicu (Haim Goldstein, n. 1905, Constanța – d. 1975) a fost un renumit arhitect român, de origine evreu, al cărui nume, înainte de românizare, a fost Haim "Harry" Goldstein.
A fost cel mai prolific arhitect constănțean până la instaurarea comunismului, activând aici între 1931 și 1940. A fost autorul a numeroase construcții în stilul art deco, așa cum a fost Hotelul Carlton (redenumit în comunism, pe rând, Proletarul, Republica, și din anii '70, Continental; demolat în anii '90), și blocul in stil mediteranean, Vila Leon (construit în 1935 pentru om de afaceri Herş Leon Vlodingher).
Există puține date cu privire la activitatea lui Harry Goldstein în prima parte a anilor ’40. Se pare că a părăsit Constanța, pentru București, în 1940. Perioada războiului a fost, fără îndoială, una dificilă, dată fiind etnia evreiască a arhitectului. Chiar și înainte de Holocaustul din România - crimele legionare, deportările în Transnistria etc. -, în România fuseseră adoptate legile rasiale în 1938, de guvernul Octavian Goga, și 1940, de cabinetul condus de Ion Gigurtu.
El este autor, alături de Nicolae Cucu, al proiectului Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism din București. De asemenea, a fost unul dintre autorii proiectelor Casei Scânteii (azi Casa Presei Libere), Sălii Palatului, și al Teatrului Național. A fost profesor universitar și arhitect al Capitalei.
Horia Maicu, pe atunci arhitect-șef al orașului, împreună cu prof. arh. Romeo Belea (șef de proiect complex) și prof. arh. Nicolae Cucu, au proiectat și realizat între anii 1963-1977 clădirea Teatrului Național din București. În memoriile sale “Arhitect sub comunism”, Ion Mircea Enescu afirmă că la Teatrul Național, autor era nominalizat Horia Maicu, atunci arhitect-șef al orașului, deși toată lumea știa că autori au fost cei din grupul lui Romeo Belea.
În 1970, la sfârșitul carierei, Horia Maicu a devenit doctor în arhitectură cu lucrarea Bazele compoziției arhitecturale.
Viața personală A fost căsătorit cu Sultana Goldstein împreună cu care a avut o fiică, Ada.
Arhiva aruncată la gunoi În decembrie 2013, un tânăr pictor-restaurator, afirmă că a găsit arhiva proiectelor Horia Maicu, aruncată la un gunoi. Nu este clar dacă fiica arhitectului și urmașii acestuia și-au dat acordul de aruncare a întregii arhive.
Arhiva din tomberon, descoperită la doi pași de blocul de pe strada Batiște, imobil proiectat de domnia sa, a fost cumpărată de Ordinul Arhitecților din România-Filiala București în cadrul programului Anualei de Arhitectură. Planșele proiectelor din Constanța au devenit punct de plecare pentru volumul remarcabil, Goldstein Maicu, Vilele Modeme, Constanța 1931-1940”, Editura Universitară “Ion Mincu”, București 2022, proiect susținut de OAR din timbrul de arhitectură.O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București.
Premii Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne a acordat Premiul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 … Arhitecților Horia Maicu, Tiberiu Ricci și Ignace Șerban și Inginerilor Alexandru Anton Necșulea și Nicolae A. Băilescu, pentru lucrarea "Sala Palatului Republicii Populare Romîne", valoarea premiului fiind de 50.000 lei.Publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 08.05.1963
Distincții Ordinul Muncii clasa a II-a (18 august 1951) pentru merite în activitatea de colaborator tehnic al ziarului „Scânteia”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 146 din 18 august 1951 pentru acordarea Ordinului „Steaua Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 92, miercuri 22 august 1951, p. 940. Ordinul Muncii clasa a II-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 383. Ordinul „23 August” clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 192. Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (16 ianuarie 1961) „pentru evidențiere deosebită la lucrările de proiectare și construcții a Sălii Palatului Republicii Populare Romîne”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 9 din 16 ianuarie 1961 privind conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 5, 25 ianuarie 1961, p. 101. Ordinul Muncii clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 9.
Îi este acordat Premiul de Stat în 1951 și 1962.
Scrieri Ansamblul urbanistic al Sălii palatului Republicii Populare Române, 66 pagini, Editura Meridiane, 1962
Note
Categorie:Nașteri în 1905 Categorie:Decese în 1975 Categorie:Arhitecți români Categorie:Arhitecți evrei Categorie:Laureați ai Premiului de Stat Categorie:Constănțeni Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii (România) Categorie:Decorați cu Ordinul Steaua României