Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud. A fost vorbită de-a lungul munților Anzii Cordilieri cu mult înainte de constituirea Imperiului Inca, care a folosit-o ca limbă oficială. Quechua este larg folosită astăzi în diferite regiuni ale Anzilor și a Altiplano, prezentând diferite varietăți, care sunt cunoscute sub numele colectiv de dialecte quechua, fiind astăzi vorbită de peste 14 milioane de oameni (dintre care cel puțin 10 milioane sunt vorbitori nativi) din America de Sud, incluzând Peru, sud-vestul și centrul Boliviei, sudul Columbiei și al Ecuador-ului, nord-vestul Argentinei și nordul Chile. Este cea mai răspândită limbă vorbită de locuitorii nativi ai celor două Americi.
Deși a fost tratată la modul general ca o singură limbă, cei mai mulți dintre lingviști consideră că ceea ce se numește quechua este o familie de limbi de tip quechua, având aproximativ 46 de dialecte, care pot fi grupate în cel puțin șapte limbi.
Ethnologue report for Quechuan (SIL)
Quechua este o limbă regulată aglutinantă, spre deosebire de limbile de fuziune. Ordinea normală într-o propoziție este SOV (subiect - obiect - verb). Numărul mare de sufixe schimbă semnificația cuvintelor, conferindu-le nuanțe subtile de sens. Printre cele mai notabile aspecte gramaticale se numără conjugarea bipersonală (verbele trebuie să fie conjugate simultan în relație cu subiectul și obiectul), evidențialitatea (indicarea sursei și a gradului de cunoaștere al afirmațiilor), particule indicând topicul, precum și sufixe indicând cine este beneficiarul unei acțiuni, respectiv atitudinea vorbitorului față de acțiune.
Istorie
Distribuție geografică thumb|350px
Astăzi există patru grupuri mari:
Quechua I sau Waywash, cea mai întâlnită ramură a quechuei,Lyle Campbell, American Indian Languages: The Historical Linguistics of Native America, Oxford University Press, 1997, p. 189
Quechua II sau Wanp'una (Călător) este împărțită pe trei ramuri.
Număr de vorbitori
Argentina: 100.000 Bolivia: 2.100.000 (2001) Brazilia: necunoscut Columbia: 9.000 (etnolog) Ecuador: între 500.000 și 1.000.000 Peru: 3.200.000 (1993)
Vocabular
Fonologie
Descrierea de mai jos se aplică dialectului Cuzco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua.
Vocale Quechua folosește doar trei vocale: și , asemănător cu limba aymara. Vorbitorii monolingvi pronunță aceste vocale și respectiv , deși vocalele spaniole și pot fi folosite. Când vocalele apar lângă consoanele uvulare , și , sunt pronunțate , și .
Consoane
labială alveolară postalveolară palatală velară uvulară glotală oclusivă / africată oclusivă sau africată aspirată ejective fricative nazală laterală bătută sonantă
Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemică în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cuzco.
Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi f, b, d, g) să fi devenit fonemice, chiar și pentru vorbitorii monolingvi de quechua.
Sistemul de scriere
Gramatică Pronumele personale
Number Singular Plural Persoană Întâi ÑuqaÑuqanchik (inclusiv) Ñuqayku (exclusiv) A doua QamQamkuna A treia PayPaykuna
În quechua, există șapte pronume personale, șase dintre ele sunt cele comune multor limbi, eu, tu, el / ea, respectiv noi, voi și ei /ele, dar persoana întâi plural (noi) este nuanțată, existând două forme, cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită inclusivă, respectiv cea care semnifică "noi fără tine / voi", numită exclusivă. Quechua adaugă, de asemenea, sufixul -kuna la persoanele a doua și a treia singular, qam și pay pentru a crea formele de plural qam-kuna și pay-kuna.
Adjective
Adjectivele în Quechua sunt întotdeauna plasate înaintea substantivelor. Ele sunt defective de gen și număr.
Numerale
Numerale cardinale. ch'usaq (0), huk (1), iskay (2), kimsa (3), tawa (4), pichqa (5), suqta (6), qanchis (7), pusaq (8), isqun (9), chunka (10), chunka hukniyuq (11), chunka iskayniyuq (12), iskay chunka (20), pachak (100), waranqa (1,000), hunu (1,000,000), lluna (1,000,000,000,000).
Substantive
Adverbe
Verbe
Particule gramaticale
Evidențiațialitate
În cultura populară
Vezi și Limba aimara Anzi
Note
Referințe
Bibliografie
Adelaar, Willem F. H. Tarma Quechua: Grammar, Texts, Dictionary. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977. Bills, Garland D., Bernardo Vallejo C., and Rudolph C. Troike. An Introduction to Spoken Bolivian Quechua. Special publication of the Institute of Latin American Studies, the University of Texas at Austin. Austin: Published for the Institute of Latin American Studies by the University of Texas Press, 1969. ISBN 0292700199 Curl, John, Ancient American Poets. Tempe AZ: Bilingual Press, 2005.ISBN 1-931010-21-8 http://red-coral.net/Pach.html Gifford, Douglas. Time Metaphors in Aymara and Quechua. St. Andrews: University of St. Andrews, 1986. Harrison, Regina. Signs, Songs, and Memory in the Andes: Translating Quechua Language and Culture. Austin: University of Texas Press, 1989. ISBN 0292776276 Jake, Janice L. Grammatical Relations in Imbabura Quechua. Outstanding dissertations in linguistics. New York: Garland Pub, 1985. ISBN 082405475X King, Kendall A. Language Revitalization Processes and Prospects: Quichua in the Ecuadorian Andes. Bilingual education and bilingualism, 24. Clevedon, UK: Multilingual Matters LTD, 2001. ISBN 1853594954 King, Kendall A., and Nancy H. Hornberger. Quechua Sociolinguistics. Berlin: Mouton de Gruyter, 2004. Lara, Jesús, Maria A. Proser, and James Scully. Quechua Peoples Poetry. Willimantic, Conn: Curbstone Press, 1976. ISBN 0915306093 Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Mixed Categories: Nominalizations in Quechua. Studies in natural language and linguistic theory, [v. 11]. Dordrecht, Holland: Kluwer Academic Publishers, 1988. ISBN 1556080506 Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Relative Clauses in Cuzco Quechua: Interactions between Core and Periphery. Bloomington, Ind: Indiana University Linguistics Club, 1982. Muysken, Pieter. Syntactic Developments in the Verb Phrase of Ecuadorian Quechua. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977. ISBN 9031601519 Nuckolls, Janis B. Sounds Like Life: Sound-Symbolic Grammar, Performance, and Cognition in Pastaza Quechua. Oxford studies in anthropological linguistics, 2. New York: Oxford University Press, 1996. ISBN Parker, Gary John. Ayacucho Quechua Grammar and Dictionary. Janua linguarum. Series practica, 82. The Hague: Mouton, 1969. Sánchez, Liliana. Quechua-Spanish Bilingualism: Interference and Convergence in Functional Categories. Language acquisition & language disorders, v. 35. Amsterdam: J. Benjamins Pub, 2003. ISBN 1588114716 Weber, David. A Grammar of Huallaga (Huánuco) Quechua. University of California publications in linguistics, v. 112. Berkeley: University of California Press, 1989. ISBN 0520097327 Wright, Ronald, and Nilda Callañaupa. Quechua Phrasebook. Hawthorn, Vic., Australia: Lonely Planet, 1989. ISBN 0864420390
Legături externe
El Quechua de Santiago del Estero , extensive site covering the grammar of Argentinian Quechua (in Spanish) runasimi.de Multilingual Quechua website with online dictionary (xls) Quechua - German - English - Spanish. Quechua Language and Linguistics an extensive site. The Sounds of the Andean Languages listen online to pronunciations of Quechua words, see photos of speakers and their home regions, learn about the origins and varieties of Quechua. CyberQuechua , by the Quechua-speaking linguist Serafín Coronel Molina. Multilingual Dictionary: Spanish - Quechua (Cusco, Ayacucho, Junín, Ancash) - Aymara Toponimos del Quechua de Yungay, Peru Sacred Hymns of Pachacutec Quechua Network's Dictionary a very good one. Quechua lessons (www.andes.org) in Spanish and English Quechua course in Spanish, by Demetrio Tupah Yupanki (Red Científica Peruana) Detailed map of the varieties of Quechua according to SIL (fedepi.org) Quechua - English Dictionary: from Webster's Online Dictionary - the Rosetta Edition. Ecuadorian Quechua - English Dictionary : from Webster's Online Dictionary - the Rosetta Edition. Google Quechua 5 Quechua dictionaries online
Categorie:Limbi aglutinate Categorie:Limbi din Argentina Categorie:Limbi din Bolivia Categorie:Limbi din Chile Categorie:Limbi din Columbia Categorie:Limbi din Ecuador Categorie:Limbi din Peru Quechua