Henry Charles Bukowski (născut Heinrich Karl Bukowski, ) a fost un poet, nuvelist și romancier american, de origine germană. Familia sa a emigrat la Los Angeles în 1922. Bukowski este adesea cunoscut sub pseudonime ca: Hank, Buk, Henry Chinasky, acesta din urmă fiind un alter-ego în numeroase romane autobiografice.
Scrierile lui Bukowski au fost influențate de mediul social, cultural și financiar din orașul Los Angeles . Opera sa vorbește despre viața obișnuită a americanilor bogați, despre scris, alcool, relații și corvoada muncii. Bukowski a scris mii de poezii, sute de povestiri și 6 romane, în total publicând peste 60 de cărți. Este considerat unul dintre cei mai influenți scriitori americani ai secolului al XX-lea.
Bukowski a publicat mai mult în reviste literare mici, de la începutul anilor '40 până la începutul anilor '90. Aceste poezii și povestiri au fost republicate mai târziu de Black Sparrow Press (acum HarperCollins/ECCO) în volume ale operei sale. Deci vrei să fii scriitor (So you want to be a writer) este considerat unul dintre cele mai bune poeme ale lumii ce tratează libertatea de exprimare a unui artist. În anii '80, Bukowski a colaborat cu ilustratorul Robert Crumb la o serie de cărți de benzi desenate.
În timpul vieții sale, Bukowski a primit puțină atenție din partea criticilor academici din Statele Unite, dar a fost mai bine primit în Europa de Vest, în deosebi în Regatul Unit și în mod special în Germania, unde s-a născut. De la moartea sa în martie 1994, Bukowski a fost subiectul unei serii de articole critice și cărți atât despre viața sa, cât și despre scrierile sale.
Biografie
Familie și începuturile vieții Charles Bukowski, născut Heinrich Karl Bukowski în Andernach, Prusia, Germania Weimar. Tatăl său a fost Heinrich (Henry) Bukowski, american de origine germană care servise în armata de ocupație a SUA după Primul Război Mondial și rămăsese în Germania după serviciul militar. Mama sa a fost Katharina (născută Fett). Bunicul său patern, Leonard Bukowski, se mutase în Statele Unite din Germania Imperială în anii 1880. În Cleveland, Ohio, Leonard a întâlnit-o pe Emilie Krause, de etnie germană, care emigrase din Danzig (acum Gdańsk, Polonia). S-au căsătorit și s-au stabilit în Pasadena, California, unde Leonard a lucrat ca tâmplar de succes. Cuplul a avut patru copii, inclusiv Heinrich (Henry), tatăl lui Charles Bukowski. Mama sa, Katharina Bukowski, era fiica lui Wilhelm Fett și a lui Nannette Israel. Numele Israel este răspândit printre catolicii din regiunea Eifel. Bukowski a presupus că strămoșul său patern se mutase din Polonia în Germania în jurul anului 1780, deoarece „Bukowski” este un nume de familie polonez. Din câte a putut urmări Bukowski, întreaga sa familie era germană.
Apariții în cultura populară
În muzică
Trupa americană Red Hot Chili Peppers face referire la Bukowski și la operele sale în mai multe cântece; cântărețul Anthony Kiedis a declarat că Bukowski are o mare influență asupra scrierilor sale. Harry Styles a întrerupt concertele One Direction pentru a-l citi pe Bukowski în 2014. Ulterior, a citat „Old Man, Dead in a Room” în piesa sa „Woman” și și-a deschis spectacolele Love on Tour din 2021 cu un citat din „Style”. Piesa „Alaskans” din Volcano Choir conține o înregistrare a lui Bukowski citind o poezie la televiziunea franceză. Se spune că „Bluebird” este prima melodie country inspirată de Charles Bukowski care a ajuns pe locul 1. O comedie muzicală din 2006, "Bukowsical!", de Spencer Green și Gary Stockdale, ironizează viața și imaginea de hipster a lui Bukowski.
În film
Barfly, lansat în 1987, este un film semi-autobiografic scris de Bukowski și cu Mickey Rourke în rolul lui Henry Chinaski, care îl reprezintă pe Bukowski, și Faye Dunaway în rolul iubitei sale, Wanda Wilcox. Sean Penn s-a oferit să joace rolul lui Chinaski pentru un dolar, atâta timp cât prietenul său Dennis Hopper va regiza, dar regizorul european Barbet Schroeder investise mulți ani și mii de dolari în proiect, iar Bukowski considera că Schroeder merită să-l realizeze. Bukowski a scris scenariul, a primit aprobarea scenariului, și apare ca un client de bar într-un scurt cameo. Filmul francez din 1991, Lune Froide, regizat de Patrick Bouchitey, a fost înscris la Festivalul de Film de la Cannes din 1991 și este bazat pe povestirile scurte „Sirena copulatoare din Veneția” și „Probleme cu bateria”. Filmul din 2005, Factotum, adaptat după romanul cu același nume al lui Bukowski din 1975, a fost lansat cu recenzii mixte. În 2013, actorul James Franco a regizat un film intitulat simplu „Bukowski”, cu Josh Peck în rolul scenaristului. Franco a scris scenariul împreună cu fratele său, Dave. Filmările pentru adaptare au început în Los Angeles pe 22 ianuarie 2013 și au fost parțial filmate în Oxford Square, un cartier istoric din Los Angeles. În aprilie 2014, producătorul Cyril Humphris l-a dat în judecată pe Franco, susținând că filmul era o adaptare neautorizată a romanului „Șuncă pe gheață” de Bukowski, pentru care Humphris deținea drepturile cinematografice. Procesul a fost soluționat în cele din urmă în octombrie 2014, dar filmul nu a mai fost lansat de atunci. Bukowski a apărut într-un rol cameo în filmul din 1977, Supervan, în rolul „Băiatul cu apă din concursul de tricouri ude”. Povești ale unei nebunii obișnuite (în italiană Storie di ordinaria follia, în franceză Contes de la folie ordinaire), cu Ben Gazara și Ornella Muti în rolurile principale, este un film din 1981 regizat de regizorul italian Marco Ferreri, bazat pe colecția din 1972 "Erecții, ejaculări, expoziții și povestiri generale despre o nebunie obișnuită".
Opera
Influențe și moștenire Scriitori precum John Fante, Knut Hamsun, Louis-Ferdinand Céline, Ernest Hemingway, Robinson Jeffers, Henry Miller, D. H. Lawrence, Fiodor Dostoievski, Du Fu Li Bai și James Thurber sunt considerați a fi influențe asupra scrierilor lui Bukowski.
Bukowski vorbea adesea despre Los Angeles ca despre subiectul său preferat. Într-un interviu din 1974, el a spus: „Trăiești într-un oraș toată viața și ajungi să cunoști fiecare tipă de la colțul străzii și cu jumătate dintre ele te-ai încurcat deja. Ai o imagine a întregului teren. Ai o imagine a locului în care te afli... Crescuând în Los Angeles, am avut întotdeauna sentimentul geografic și spiritual de a fi aici. Am avut timp să învăț acest oraș. Nu pot vedea alt loc decât Los Angeles.”
Bukowski a susținut și lecturi live ale operelor sale, începând din 1962 la postul de radio KPFK din Los Angeles și crescând în frecvență în anii 1970. Băutura era adesea o parte importantă a lecturilor, alături de o glume combative cu publicul.Bukowski putea fi, de asemenea, generos; de exemplu, după un spectacol sold-out la Amazingrace Coffeehouse din Evanston, Illinois, pe 18 noiembrie 1975, a semnat și ilustrat peste 100 de exemplare ale poemului său „Iarna”, publicat de No Mountains Poetry Project. Până la sfârșitul anilor 1970, venitul lui Bukowski era suficient pentru a renunța la lecturile în direct.
Un critic a descris ficțiunea lui Bukowski ca o „reprezentare detaliată a unei anumite fantezii masculine tabu: burlacul dezinhibat, neglijent, antisocial și complet liber”, o imagine pe care a încercat să o emuleze prin lecturi publice de poezie uneori exagerate și un comportament grosolan la petreceri. Câțiva critici și comentatori au susținut, de asemenea, ideea că Bukowski era un cinic, ca om și ca scriitor. Bukowski a negat că ar fi fost cinic, declarând: „Am fost întotdeauna acuzat că sunt cinic. Cred că cinismul este ca strugurii acrii. Cred că cinismul este o slăbiciune.”
Controverse editoriale privind poezia Peste jumătate din colecțiile lui Bukowski au fost publicate postum. Colecțiile postume au fost remarcate ca fiind „John Martinized”, poeziile fiind foarte editate, la un nivel care nu era prezent în timpul vieții lui Bukowski. Un exemplu de poem popular, „Aruncă zarurile” (când se compară manuscrisul original cu „Ceea ce contează cel mai mult este cât de bine treci prin foc”), teme precum iadul și alcoolismul sunt eliminate. Editarea creativă prezentă include schimbarea versurilor de la „împotriva respingerii totale și a celor mai mari șanse” la „în ciuda respingerii și a celor mai mici șanse”.
Romane
1971 – Post Office (Oficiul poștal) 1975 – Factotum 1978 – Women (Femei) 1982 – Ham On Rye (Șuncă pe pâine) 1989 – Hollywood 1994 – Pulp (De duzină)Bukowski, Charles - On Writing, edited by Abel Debritto, Canongate, London, 2015
Colecții de poezii
Flower, Fist, and Bestial Wail (1960) It Catches My Heart in Its Hands (1963) (title taken from Robinson Jeffers poem, "Hellenistics") Crucifix in a Deathhand (1965) At Terror Street and Agony Way (1968) Poems Written Before Jumping Out of an 8-story Window (1968) A Bukowski Sampler (1969) The Days Run Away Like Wild Horses Over the Hills (1969) Fire Station (1970) Mockingbird Wish Me Luck (1972) Burning in Water, Drowning in Flame: Selected Poems 1955–1973 (1974) Maybe Tomorrow (1977) Love Is a Dog from Hell (1977) Play the Piano Drunk Like a Percussion Instrument Until the Fingers Begin to Bleed a Bit (1979) Dangling in the Tournefortia (1981) War All the Time: Poems 1981–1984 (1984) You Get So Alone at Times That It Just Makes Sense (1986) The Roominghouse Madrigals (1988) Septuagenarian Stew: Stories & Poems (1990) People Poems (1991) The Last Night of the Earth Poems (1992) Betting on the Muse: Poems and Stories (1996) What Matters Most Is How Well You Walk Through the Fire. (1999) Open All Night (2000) The Night Torn Mad with Footsteps (2001) Slouching Toward Nirvana (2005) The Pleasures of the Damned: Selected Poems 1951–1993 (2007) The Continual Condition (2009) On Cats (2015) On Love (2016) Storm for the Living and the Dead (2017)
Povestiri
Confessions of a Man Insane Enough to Live with Beasts (1965) Notes of a Dirty Old Man (1969) Erections, Ejaculations, Exhibitions, and General Tales of Ordinary Madness (1972) South of No North (1973) Hot Water Music (1983) Bring Me Your Love (1983) Tales of Ordinary Madness (1983) The Most Beautiful Woman in Town (1983) Portions from a Wine-stained Notebook: Short Stories and Essays (2008) Absence of the Hero (2010) More Notes of a Dirty Old Man (2011) The Bell Tolls For No One (CityLights, 2015 edition) On Drinking (2019)
Carți de non ficțiune
Shakespeare Never Did This (1979); expanded (1995) The Captain Is Out to Lunch and the Sailors Have Taken Over the Ship (1998) On Writing; Edited by Abel Debritto (2015) The Mathematics of the Breath and the Way: On Writers and Writing; Edited by David Stephen Calonne (City Lights, 2018)
Note
Legături externe Femei, 5 februarie 2003, Charles Bukowski, Ziarul de Duminică
Categorie:Nașteri în 1920 Categorie:Nașteri pe 16 august Categorie:Decese pe 9 martie Categorie:Decese în 1994 Categorie:Contracultura anilor 1980 Categorie:Poeți americani Categorie:Scriitori americani