Introducere Tomyris (sec. VI î.Hr.) a fost regina (un neam –scitic de limbă iraniană) din stepele de la estul . Ea este cunoscută în primul rând din Istoriile lui Herodot, care relatează că Tomyris a respins invazia împăratului persan Cirus al II-lea cel Mare și că acesta ar fi fost ucis în luptă, în jurul anului 530 î.Hr. Relatarea lui Herodot a circulat apoi, cu variații, la autorii greco-romani, iar tradiția clasică oferă mai multe explicații concurente privind moartea lui Cirus. Localizarea exactă a masageților și identificarea „Araxes”-ului herodoteic sunt în discuție (propuneri moderne: , , ori chiar Volga).R. Schmitt, “MASSAGETAE,” in Encyclopaedia Iranica (online), 2018, rev., https://www.iranicaonline.org/articles/massagetae“CYRUS III. Cyrus II The Great,” Encyclopaedia Iranica (online), https://www.iranicaonline.org/articles/cyrus-iii/
Istorie, surse și context Relatarea de bază se află la Herodot (I, 205–214): după moartea soțului, Tomyris domnește asupra masageților; Cirus al II-lea cel Mare îi cere mâna ca stratagemă politică, iar, după refuz, trece Araxes pentru a invada. La sfatul lidianului , perșii întind o capcană: după o primă ciocnire, își părăsesc tabăra lăsând în urmă mari provizii de vin; masageții, neobișnuiți cu vinul, se îmbată, iar perșii revin și ucid mulți dintre ei, luând prizonieri pe alții, inclusiv pe fiul reginei, . Conform lui Herodot, Spargapises îl convinge pe Cirus să-l dezlege și se sinucide imediat ce își poate folosi mâinile. Tomyris îi trimite lui Cirus un mesaj, jurând pe Soare că îi va „da să bea sânge”. În bătălia decisivă care urmează, armata persană este nimicită, iar Cirus moare; capul său ar fi fost tăiat și introdus într-un burduf cu sânge pentru a-i „potoli setea”. Herodot notează că „despre sfârșitul lui Cirus se spun multe”, dar aceasta i se pare cea mai credibilă versiune.Herodotus, Histories 1.205–214; text/trad. engleză: ToposText, https://topostext.org/work/22 ; v. și Project Gutenberg (Rawlinson, tr.), https://www.gutenberg.org/files/2707/2707-h/2707-h.htm Tradiția ulterioară oferă variante: (prin rezumatul lui ), relatează că Cirus a murit rănit într-o campanie împotriva (aliați cu indieni), nu împotriva masageților; versiunea nu o implică pe Tomyris.Livius.org, “Ctesias of Cnidus” și “Photius’ Excerpt of Ctesias’ Persica”, https://www.livius.org/articles/person/ctesias-of-cnidus/ ; https://www.livius.org/sources/content/ctesias-overview-of-the-works/ La (epitomatorul lui Trogus Pompeius), versiunea herodoteică e reluată, inclusiv episodul capului scufundat în sânge.Justin, Epitoma historiarum Philippicarum 1.8, trad. engleză Attalus: https://www.attalus.org/translate/justin8.html , în , oferă o „viață exemplară” a lui Cirus și îl lasă să moară „de moarte naturală”, textul fiind însă mai curând filozofico-educativ decât istoric.Xenophon, Cyropaedia 8.7, trad. engleză (Perseus/Scaife): https://scaife.perseus.org/reader/urn:cts:greekLit:tlg0032.tlg007.perseus-eng2:8.7.18/ În tradiția elenistico-orientală, nota că Cirus a căzut într-o bătălie cu , ceea ce ilustrează fluiditatea memoriei asupra ultimului său război.Livius.org, “Cyrus the Great,” https://www.livius.org/articles/person/cyrus-the-great/ ; v. și articolul [ (enwiki).
Cadrul geografic și etno-istoric Masageții sunt plasați de sursele antice în stepele dintre și , în câmpiile dintre și . Cercetarea actuală îi consideră un grup de limbă iraniană, cu practici ecvestre și cult solar tipice stepelor.R. Schmitt, “MASSAGETAE,” Encyclopaedia Iranica (online), loc. cit.
Originea numelui „Tomyris” Numele este atestat în greacă drept Τόμυρις (Tomyris), în general considerat elenizarea unui antroponim iranian. În literatura de specialitate circulă mai multe ipoteze: (a) derivare dintr-un termen iranian pentru „familie/obârșie”, comparabil cu tāuma- „familie/descendență”, atestat în inscripții ahemenide;University of Texas, Linguistics Research Center, Old Persian: Glossary (intrare tāuma-), https://lrc.la.utexas.edu/eieol/oppol/90 (b) propuneri compozite de tip avestan (tahma- + rayiš) în unele sinteze europene; (c) sugestii moderne central-asiatice (de ex. apropierea de temur „fier”), considerate speculative. Consensul filologic reține originea iraniană, sensul exact rămânând discutat.Rezumat în cadrele Iranica și sinteze onomastice: v. Schmitt, Iranica (Massagetae); pentru discuția generală a antroponimelor iraniene în greacă, v. lucrările standard citate acolo.
Războiul cu Cirus: narațiunea și variantele Istoriografia reține o campanie a lui dincolo de frontiera nord-estică a (asigurarea posesiunilor din Corasmia/Sogdiana). descrie două faze: (1) stratagema cu vinul și capturarea lui ; (2) bătălia decisivă, în care Cirus cade, iar armata persană suferă pierderi grele. , și reciclează sau amplifică motivele herodoteice; oferă însă un cadru etnic diferit (Derbicei + indieni), iar transformă epilogul într-un model moral. Cercetarea recentă subliniază că absența unor relatări persane contemporane și caracterul ideologizat al surselor grecești impun prudență: „moartea lui Cirus” funcționează adesea ca scenă exemplară (exemplum) pentru teme precum hybris, justiție, „puterea femeilor” ori limitele expansiunii imperiale.Encyclopaedia Iranica, articolele Massagetae și Cyrus II; cf. și ASOR, ANE Today – “How Did Cyrus the Great Die?”, https://www.asor.org/anetoday/2024/04/cyrus-the-great
Evaluare critică „Trunchiul” tradiției (Herodot) rămâne indispensabil, dar nu poate fi verificat independent; autorii ulteriori oferă fie reluări moralizante, fie variante incompatibile. În ansamblu, istoricitatea personajului Tomyris și posibilitatea unei înfrângeri majore a lui Cirus în stepele nord-estice sunt plauzibile, însă detaliile spectaculoase (capul în burduf cu sânge) trebuie prezentate ca motiv literar specific tradiției grecești, nu ca fapt demonstrat.ASOR, ANE Today – “How Did Cyrus the Great Die?”, loc. cit.; Iranica, Cyrus II.
În cultura populară Studioul kazah a lansat filmul istoric Tomyris (regia Akan Satayev), în care rolul principal este interpretat de Almira Tursyn.
Tomyris conduce civilizația sciților în jocul video (2016), dezvoltat de Firaxis Games.
Trupa de heavy-metal include piesa „Tomyris” pe albumul It Was Metal (2018).
Teorii marginale În spațiul românesc au circulat, în mediul protocronist, afirmații care identifică masageții cu geții (traci) și, prin extensie, o prezintă pe Tomyris ca „getă”; tot aici a fost propusă și derivarea numelui orașului din numele ei. Aceste afirmații nu sunt susținute de literatura de specialitate: masageții sunt descriși constant ca populație de limbă iraniană,R. Schmitt, “MASSAGETAE,” Encyclopaedia Iranica (online), loc. cit. iar Tomis este o colonie milesiană pe țărmul Pontului Euxin, pentru care antichitatea a transmis o etimologie etiologică din gr. témnō („a tăia”; mitul lui ) – fără legătură cu Tomyris.Ovid, Tristia III.9, „The Origins of Tomis”, trad. engleză: Poetry in Translation, https://www.poetryintranslation.com/PITBR/Latin/OvidTristiaBkThree.php ; v. și Loeb, Tristia III.10 (nota etimologică), https://www.loebclassics.com/view/ovid-tristia/1924/pb_LCL151.137.xml
Bibliografie Herodot, Histories I, 205–214 (texte/trad. engleză online: ToposText; Project Gutenberg – Rawlinson).ToposText, Herodotus, Histories Book 1, https://topostext.org/work/22 ; Project Gutenberg, https://www.gutenberg.org/files/2707/2707-h/2707-h.htm , fragmente despre moartea lui (rezumat ).Livius.org, “Photius’ Excerpt of Ctesias’ Persica”, https://www.livius.org/sources/content/ctesias-overview-of-the-works/ , 8.7 (relatarea morții naturale a lui Cirus).Scaife/Perseus, Cyropaedia 8.7, https://scaife.perseus.org/reader/urn:cts:greekLit:tlg0032.tlg007.perseus-eng2:8.7.18/ , Epitoma historiarum Philippicarum 1.8 (reluarea episodului Tomyris).Attalus, Justin 8, https://www.attalus.org/translate/justin8.html : “MASSAGETAE” (R. Schmitt); “CYRUS III. Cyrus II The Great”.https://www.iranicaonline.org/articles/massagetae ; https://www.iranicaonline.org/articles/cyrus-iii/ ASOR – ANE Today, “How Did Cyrus the Great Die?” (sinteză a tradițiilor antice și a evidenței).
Note
Referințe Orosius, Historiae adversus paganos II.7 Justinus, Epitome Historiarum philippicarum Pompei Trogi I.8
Vezi și Dacia Geți Oium Traci
Legături externe Herodotus: Queen Tomyris of the Massagetai Cyrus Maketh war Against the Massagetæ, and Dieth from "Stories of the East From Herodotus" by Alfred J. Church
Categorie:Istorie Categorie:Eponime ale asteroizilor