thumb|right|250px|Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann (n. 1977, București) este o cercetătoare în istoria ideilor, eseistă și traducătoare originară din România, lector la Universitatea Gutenberg din Mainz.

Este fiica scriitorilor Grete Tartler și Stelian Tăbăraș.

Studii Este doctor în studii culturale europene, Universitatea Roskilde, Danemarca, 2006, și doctor în filosofie, Universitatea București, 2006.

A efectuat Master la Universitatea Roskilde (Danemarca) în limbile germană și engleză, 2001. Este licențiată în filosofie a Universității București, Facultatea de Filosofie (2000) și licențiată (B.A.) în limbile germană și engleză a Universității Roskilde, Danemarca (1999).

Specializări Din 2007 până în prezent a parcurs stadiile: cercetător la Universitatea din Bamberg. Universtatea Johannes Gutenberg Mainz Fellow New Europe College, stagii de cercetare la Universitäts- und Forschungsbibliothek Erfurt/Gotha, Herzog August Bibliothek Wolfenbüttel, Eberhard Karls Universität Tübingen, Freie Universität Berlin. Membră a colegiului doctoral internațional Promotionskolleg Ost-West, Ruhr-Universität Bochum.http://www.ruhr-uni-bochum.de/ost-west-alumni/cvk/tabarasi.htm

Cercetător la Fundația „Alexander von Humboldt” (2010-2011).

Activitatea sa recentă include studii privind didactica limbilor clasice, literatura latină medievală și analiza manualelor moderne de greacă veche, reflectate în eseul „Studiul clasicilor într-o lume nouă” (România literară, nr. 09/2026).România literară, nr. 09/2026.

Opera originală „Der Begriff der Kritik in der Romantik”. Co-edited with Ulrich Breuer. Paderborn: Ferdinand Schöningh 2015 (Schlegel-Studien 8). „Gartenkunst und Wissenschaft. Diskurs, Repräsentation, Transformation seit dem Beginn der Frühmoderne”, co-edited with Julia Burbulla. Bern etc.: Peter Lang, 2011 (Nature, science and the arts 6). „Der Landschaftsgarten als Lebensmodell. Zur Symbolik der „Gartenrevolution” in Europa”, Königshausen & Neumann, Würzburg, 2007, 512 p. „Ghid de conversație român-danez”, Polirom, Iași 2002. „Romantismul colorat, eseuri”, Editura Cartea Românească, București, 2000.

Coordonatoare a seriei "Nature, science and the arts" [sic] la editura Peter Lang.

Traduceri în volum Rüdiger Wischenbart: Frica lui Canetti, Ed. Univers, București, 1997 Christoph Ransmayr: Morbus Kitahara, Ed. Univers, București, 1999. Søren Kierkegaard: Opere I (Din hârtiile unuia încă viu; Despre conceptul de ironie), Humanitas, București, 2006 Søren Kierkegaard: Opere II/1 (Sau-sau. Partea întâi), Humanitas, București 2008. Søren Kierkegaard: Opere II/2 (Sau-sau. Partea a doua), Humanitas, Bucuresti 2009 Søren Kierkegaard: Opere III (Discursuri edificatoare, 1843-1844. Trei discursuri la ocazii imaginate), Humanitas, București 2011.

Søren Kierkegaard: Opere IV (O recenzie literară. Discursuri edificatoare în spirit divers.), Humanitas, București 2017. H.C. Andersen Bazarul unui poet. Memorii de călătorie 1840-1841.. Ediție integrală. Traducere în colaborare cu Grete Tartler. Humanitas 2021

Co-editor la Migrationen und Migranten (Ost-West-Perspektiven 7), Bochum 2007, 307

Articole și studii Adorno in Amerika. Adornos amerikanische Erfahrung und ihre Auswirkung auf seine musikalische Ästhetik, Roskilde Universitetscenter, 1998. A Philosophy of Translation, Roskilde Universitetscenter, 1999. Towards a Cultural History of Nature, în Anne Boukris (ed.): „Elleve Indspark til Kultur- og Sprogmødestudier”, Roskilde: Roskilde Universitetscenter 2003, p. 7-12. http://forskning.ruc.dk/site/research/tabarasi_anastanca(4020)%7Cpublications Prinz Rokoko und die Gartenrevolutionäre. Zur Vorgeschichte eines Motivs aus Joseph von Eichendorffs „Der Adel und die Revolution“, în Anna Olshevska (ed.): „Romantik“ (Ost-West-Perspektiven 3), Bochum 2004, p. 52-70. Zwischen nationaler Idylle und Utopiekritik: Hans Christian Andersens „Der Gärtner und die Herrschaft“, în: Anna Olshevska (ed.): „Utopie und Vergangenheit(en)“ (Ost-West-Perspektiven 5), Bochum 2005, p.51-72.http://www.ruhr-uni-bochum.de/ost-west-alumni/3OWP-Band-3-03.pdf Natur versus Nationalgarten. Walpole, Schlegel und die Gartenkunst als Vermittlerin von Selbstbild und Fremdbild. în: Silke Flegel / Frank Hoffmann (Hg.): "'Barrieren, die man durchschreiten kann, wenn man das Geschick dazu hat.' *Grenzmarken und Grenzgänge im Europa des 19. und 20. Jahrhunderts.“, Münster u. a.: LIT, 2006, p. 23-42. Physikotheologie und Änderung der Landschaftswahrnehmung. Barthold Hinrich Brockes als Vorgänger der „Gartenrevolution“ des 18. Jahrhunderts. în: „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens“, Bukarest, 15. u. 16. Jg., H. 29-32, 2006 / 2007, p. 265-280. Der rumänische Kulturkritiker Titu Maiorescu und das Vorbild Lessings, în Anna Olshevska (ed.): „Migrationen und Migranten“ (Ost-West-Perspektiven Bd. 7), Bochum 2007, p. 241-268. În limba română : „Titu Maiorescu și modelul său Gotthold Ephraim Lessing”, Revista de Filosofie 2008 „Zur Entstehung nationaler Paradiesvorstellungen in der englischen Gartenkunst des 18. Jahrhunderts.” in Archeus, vol.13, 2009, p343-398 „Gärten der Philosophie und Ästhetik. In: „In a small compass, a model of Universal Nature made private”. Zur Verbindung von Garten, Labor, Bibliothek und Kunstkammer im England des 17. Jahrhunderts. In: Gartenkunst und Wissenschaft. Diskurs, Repräsentation, Transformation seit dem Beginn der Frühmoderne. (Ed. Julia Burbulla, Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann) Bern, Berlin, Bruxelles, Frankfurt a.M., New York, Oxford, Wien: Peter Lang, 2011, p. 127 - 162 „Gartenkunst in Deutschland. Von der frühen Neuzeit zur Gegenwart. Geschichte – Themen – Perspektiven”. (Ed. Stefan Schweizer, Sascha Winter) Regensburg: Schnell und Steiner, 2012, p. 378 - 391 „Der größte plat de ménage, die Natur». Gärten als Schaugerichte und die Wandlung vom Emblematischen zum Expressiven”. In: Landschaft um 1800. (Ed. Thomas Noll, Christian Scholl, Urte Stobbe) Göttingen: Wallstein, 2012, p. 125 - 153 "ridendi dicta veritas im teutschen Kittel“.Die moralische Wochenschrift "Der Vernünfftler" als Illustration frühaufklärerischer ÜbersetzungsvorstellungenIn: "Estudios Filológicos Alemanes." Vol 24 (2012), pp. 295-307 „Was in der Welt der Endlichkeit das Geld ist, sind geistlich die Begriffe". Kierkegaards monetärer Diskurs über das Erkennen der religiösen Wahrheit In: Klaus Müller-Wille / Joachim Schiedermair (eds): "Wechselkurse des Vertrauens. Zur Konzeptualisieru von Ökonomie und Vertrauen im nordischen Idealismus". (Beiträge zur nordischen Philologie 51) Tübingen / Basel: A. Francke, 2013, pp. 88-118 „Naturdiskurs, Gartenrevolution und bürgerliches Selbstverständnis in deutschen und dänischen moralischen Wochenschriften”. In: „Triangulum. Germanistisches Jahrbuch 2015 für Estland, Lettland und Litauen“, 21. Folge (2015), Bonn 2016, pp. 299-308, ISSN: 1406-2755 „Jens Baggesen und die Begeisterung als Legitimierung des kreativen Übersetzens”. In: Alexander Nebrig / Daniele Vecchiato (Eds.), Kreative Praktiken des literarischen Übersetzens um 1800: Übersetzungshistorische und literaturwissenschaftliche Studien, Berlin, Boston: De Gruyter, 2018 „Călătoria lui Andersen în Italia”, România literară, nr. 08/2021.România literară, nr. 08/2021. „Bayreuth 2022. Între popularitate și simbolism”, România literară, nr. 42/2022.România literară, nr. 42/2022. Interviu despre traducerea creatoare la 1800, publicat în Acta fabula (menționat în România literară, nr. 5/2025).România literară, nr. 5/2025. „Studiul clasicilor într-o lume nouă”, România literară, nr. 09/2026.

Premii Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în critica literară, 2000 Premiul pentru debut al revistei „Tomis” 2000 Premiul pentru debut al revistei „România literară”, 2002 Nominalizare pentru Premiul Prometheus – Opera prima, 2002

Note

Categorie:Nașteri în 1977 Categorie:Scriitoare române Categorie:Traducători români Categorie:Scriitori români în viață