miniatura|Teritoriile câștigate de Franța care au fost confirmate prin Pacea de la Lunéville în 1801. Pacea de la Lunéville a fost încheiată pe 9 februarie 1801 între Prima Republică Franceză și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, în timpul domniei împăratului Francisc al II-lea. Pacea însemna încetarea conflictului militar dintre Austria și Franța, fiind o urmare a pactului semnat la 25 decembrie 1800.
Prevederi Această pace, prin care Franța a încercat să legitimeze încorporarea regiunilor anexate anterior, a încheiat Războiul celei de a Doua Coaliții și a confirmat pe 3 decembrie 1801 Pacea de la Campo Formio încheiată în 1797.
Pacea de la Lunéville (Lorena) a reglementat încorporarea legală a malului stâng al Rinului, ocupat în 1794, în teritoriul francez, preluat astfel oficial la 9 martie 1801 de Napoleon I. Aceasta a dus la transferul a 63 000 km² de teren și 3,5 milioane de oameni către Franța. Principatelor Sfântului Imperiu Roman li s-au promis compensații prin secularizarea teritoriilor ecleziastice și, în unele cazuri, prin mediatizarea teritoriilor seculare mai mici. Aceasta avea scopul de a atrage de partea Franței statele germane de dimensiuni medii, care astfel se extindeau, și puternica Prusie. Distribuirea teritoriilor de pe malul drept al Rinului a fost stabilită în 1803 prin documentul numit Reichsdeputationshauptschluß. În timp ce Veneția, Istria și coasta Dalmată au rămas în posesia Austriei, împăratul Francisc al II-lea a trebuit să recunoască republicile franceze: Republica Batavia (Provinciile Unite, Țările de Jos austriece), Republica Cisalpină (Liguria), Republica Helvetică (Elveția) și Republica Ligurică (Genova). Pe malul stâng al Rinului Austria a pierdut doar micul comitat Falkenstein, dar a câștigat Trient și Brixen. Marele Ducat al Toscanei, condus anterior de Habsburgi, a fost încorporat în Regatul Etruriei, un alt stat vasal francez. Marele Duce Ferdinand al III-lea a primit Arhiepiscopia de Salzburg și Berchtesgaden drept compensație.
Prin Pacea de la Lunéville, Franța și-a asumat rolul, care aparținuse anterior Austriei, ca cea mai puternică putere continentală europeană.Erich Zöllner, Therese Schüssel: Das Werden Österreichs, p. 180.
Tratatul a fost semnat de Joseph Bonaparte, ca reprezentant al Franței și contele Johann de Cobenzl, ca reprezentant imperial, la 9 februarie 1801.
Urmări Prin Pacea de la Lunéville, legile franceze publicate oficial în teritoriile anexate au primit recunoaștere constituțională. Acestea s-au aplicat subsidiar, în teritoriile de pe malul stâng al statelor germane, în unele cazuri chiar și astăzi sau foarte recent, de exemplu, așa-numitul sistem notarial permanent de pe malul stâng, reglementările cimitirelor și anumite plăți ale statului către biserici. Codul civil progresist, important pentru dezvoltarea economică a Renaniei, a continuat să se aplice în aceste teritorii sub stăpânirea prusacă și, în cazul Hessei renane, în Marele Ducat de Hessa până în 1900; a fost apoi înlocuit de legislația pentru implementarea Codului Civil German.
Pacea de la Lunéville a dus la divizarea unor orașe, mai ales de-a lungul Rinului. De exemplu, în Laufenburg: malul drept a devenit parte a Margrafiatului de Baden, în timp ce malul stâng a devenit parte a Republicii Helvetice. Același lucru a fost valabil și cu Rheinfelden în Baden și partea elvețiană (Rheinfelden în Baden a apărut ca entitate politică separată abia la începutul secolului al XX-lea). Basel nu a fost divizat astfel: „Kleinbasel” de pe malul drept aparține Elveției ca și „Grossbasel” de pe malul stâng.
În 1805 Austria s-a alăturat coaliției încheiate între Anglia și Rusia, îndreptându-se din nou împotriva Franței. Ostilitățile au fost reluate, fiind de această dată încununate de succesul celor trei state aliate.Erich Zöllner, Therese Schüssel: Das Werden Österreichs, p. 181.
Note
Bibliografie
Erich Zöllner, Therese Schüssel: Das Werden Österreichs, Editura Tosa, Viena, 1995, .
Categorie:1801 Categorie:Istoria Europei Categorie:Tratate de pace Categorie:Tratate napoleoniene Categorie:Istoria Germaniei Categorie:Istoria Austriei Categorie:Istoria Franței Categorie:Istoria Rusiei