Nicolae Comănescu

Nicolae Comănescu (n. 14 noiembrie 1968, Pitești) este un pictor român.Nicolae Comănescu. Catalogul „Trebuie să plec. Poate mă repet.”, Editura Noi Media Print, București, 2009.

Studii 1991-1998 Academia de Arte din București, clasa Profesorului Ion Sălișteanu Membru co-fondator al Grupului Rostopasca Între 1997-2001 Expune alături de Grupul Rostopasca

Expoziții personale 2020 „Marea schemă generală a tuturor lucrurilor”, INVITRO, Cluj-Napoca 2015 „Ordeful, mezanplasul și harneala”, H'art Gallery, București, curator Ioana Marinescu 2014 „SAMBA dy must dye in this CITY”/ „Cineva trebuie să moară în acest oraș”, H'art Gallery, București, curator Dan Popescu;Catalogul Expoziției Nicolae Comănescu, „SAMBA dy must dye in this CITY”, Noaptea Galeriilor, București, 2014 / 2014"Reabilitarea termică împotriva tuturor vicisitudinilor sorții soclului.", Intervenție pe soclul monumentului Lenin, Piața Scânteii, București, România. Proiect 1990, Curator Ioana Ciocan Ioana Ciocan - Proiect 1990, Progam de artă în spațiul public (2010-2014), Nicolae Comănescu, Proiect Reabilitarea p. 110 - 115, Editura Vellant, 2014 2013 „Dâmbovița”, ITARICON-Art Gallery, Dresda, Germania 2012 „ON ROAD”, Galerie Petra Nostheide-Eÿcke, Düsseldorf, Germania 2012 „RHEIN”, Comanescus Gastatelier, Landeshauptstadt Düsseldorf - Kulturamt, Düsseldorf, Germany 2012 „DNA: Dust Narrative Analysis”/ Analiza Narativă a Prafului, Zorzini Gallery, București 2011 „Berceni”, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, curator Ruxandra Balaci; 2010 "Praf și pulbere", H'art Gallery, București, curator Dan Popescu; 2009 Lansarea Catalogului „Trebuie să plec. Poate mă repet”, Nicolae Comănescu, Galeria If, București, Curator: Adrian Bojenoiu 2009 „3 în 1: Muștar, Cenușă și Noroi”,„Galeria 26”, București, Curator: Adrian Bojenoiu 2008 DUST 2.0 Paintings with dust/ Praf 2.0 Picturi cu praf, 26 Gallery, București 2007 Beach culture în Bercsenyi/, Paintings by Nicolae Comănescu/, KO.KE.M Gallery, Miercurea Ciuc, Csikszereda, România, Curator Ștefan Tiron 2006 "Beach Boy", Side A / Băiatul Plajei, Partea întâi - 26 Gallery, București, Curator: Andreiana Mihail 2006 "Beach Boy", Side B/Băiatul Plajei, Partea a doua - Atelier HAG Gallery, București, Curator: Andreiana Mihail 2005 Siemens_artLab, Wien, Austria. 2004 Grand Prix Remix, Muzeul Național de Artă Contemporană, Etaj 3/4 Gallery, București, Curator: Ștefan TironCatalogul Expoxiției Grand Prix Remix, Muzeul Național de Artă Contemporană etaj 3/4, București, 2004 2003 Nofocus-DEMO, Trieste Contemporanea, Istituto Tommaseo, Trieste, Curator: Ruxandra BalaciCatalogul Expoxiției NOFOCUS-DEMO, Trieste Contemporanea, Institutul Tomasseo,Trieste, 2003 2001 Lex Luthor Found Projects, Gad Photogallery/ Fundația Artexpo, București 2000 Briemberg algorithm/ Algoritmul lui Briemberg, împreuna cu Floe- Florin Tudor, Galeria Atelier 35, București

Expoziții de grup - selecție 2010 Badly Happy: Pain, Pleasure and Panic in Recent Romanian Art, San Francisco, curator Erwin Kessler 2010 ZOOMANIA.RO, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, curator Mihai Oroveanu 2006 Central; New Art from New Europe Sofia Art Gallery, Sofia/ Noua Artă pentru o Europă Nouă, Sofia 2005 Depot - "This is not an exhibition"/ Depozitul -„Aceasta nu este o expoziție”, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, Curator: Mihai Oroveanu 2005 CENTRAL, New Art from New Europe, Eine Initiative von Siemens artLab und BA-CA Artforum, Tresor im BA-CA Kunstforum, Wien, organizat de Ernst Hilger Gallery, Viena 2004 Roumanie.exe, CNIT de La Defense, Paris, ESCO art contemporain and l'ESSEC Executive MBA Project. Curator: Andreiana Mihail 2004"Romanian artists (and not only) love the Ceausescus Palace?!/"Artiștii români (și nu numai), iubesc Palatul Ceaușeștilor? "Muzeul Național de Artă Contemporană , București , Curator: Ruxandra Balaci 2004 Central – New Art from New Europe, Salzburg, Graz, Sofia, Bucharest, Belgrade organized by Ernst Hilger Gallery, Wien/Noua Artă pentru o Europă Nouă, expoziție itinerată în Salzburg, Graz, Sofia, București și Belgrad, organizată de Galeria Ernst Hilger, Viena 2004 "VIDEOSPRITZ" Trieste Contemporanea, Istituto Tommaseo/"VIDEOSPRITZ" Institutul de Artă Contemporană Nicolo Tommaseo din Trieste, 2004 Expoziție de Pictură românească contemporană, organizator din partea Comisiei Europene din Bruxelles, Gunter Verheugen și Petra Erler; 2003 PREVIEWS-KalinderuMediaLab/Muzeul Național de Artă Contemporană, București, Curator: Ruxandra Balaci 2003 Emergent Art on the Romanian Art Scene-video-screening in MACRO, Roma. Curator: Ruxandra Balaci 2002 Creativity & cognition 2002, Loughborough University Art Gallery/ Crealivitate și Cunoaștere, Galeria de Artă a Universității din Loughborough, Anglia 2002 8th Venice Architecture Biennial, Romanian Pavilion/Bienala Internațională de Arhitectură de la Veneția, Pavilionul României 2001 Videotree, Firenze Trieste Contemporanea Central European Video Art presentation, Trieste 2001 Rostopasca insert in Context Network, 49 Venice Biennial, Romanian Pavilion / Grupul Rostopasca în cadrul Proiectului „Context Network”, Bienala Internațională de Artă de la Veneția, Pavilionul României, curator Alexandru Patatics 2001 Expoziție a Grupului Rostopasca, Galeria Atelier 35, București 2000 Transitionland, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, Curator: Ruxandra Balaci 2000 Alianța Rostopasca/ Rostopasca Alliance, Centrul Ceh din București 2000„Bananas”/„Banane”, instalație-performance, Grupul Rostopasca, Festivalul de Artă Experimentală Periferic, Iași, România

Grupul Rostopasca Adrian Guță:Rostopasca este cel mai vioi nucleu de artiști tineri din București, poate din România, în zilele noastre.Adrian Guță, “Săptămânile culturale Rostopasca”, „Observatorul Cultural”, martie 2000 Adrian Guță: „Rostopasca“ – Angela Bontaș, Alina Buga, Nicolae Comănescu, Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Florin Tudor, Mona Vatamanu – a fost un grup cu strategie și intervenții reprezentative pentru generația tânară la sfirsitul anilor ’90 și începutul deceniului următor: neoexpresionism și ecouri din graffiti, performances ludice, ironie, suport textual creând scenarii imaginare și intercalând clisee de limbaj marginal în decupaj de videoclip, criticism detașat și tentații deconstructiviste, manipularea kitsch-ului, cultivarea unui citadinism cu simpatii în direcția subculturii hip-hop; puseurile subversive schițând contururile unui underground up-to-date nu au împiedicat (auto)promovarea rapidă și prezența extinsă pe o scenă expozițională internă și externă, sporul de imagine în medii diverse. Este de urmărit în continuare activitatea celor ce au alcătuit Rostopasca, grup descompus între timp. Din perspectiva studiului nostru, ne gândim acum la oscilarea lui Comănescu între o pictură neofigurativă care asamblează elemente neoexpresioniste cu unele neopop și piese video cu intervenții computerizate, dar și la inițiativa aceluiași, pur alternativa, care a dus la nasterea publicatiei-„parazit“ tura_bar; la lucrarile video si computer based ale lui Florin Tudor (Floe) si Mona Vatamanu; la pictura erotica si arta cu mesaj critic politic de actualitate a lui Gorzo.Adrian Guță, Generația 80 în artele vizuale, Editura Paralela 45, 2009 Timp de patru ani, Nicolae Comănescu a făcut parte, alături de Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu din grupul artistic Rostopasca. Împreună cu membrii grupului Rostopasca, Comănescu a experimentat, pe langă pictură, și practicile artei alternative (diametral opuse ca tehnică ge-nurilor tradiționale), precum happening-ul, instalația, performance-ul, sau altele asemenea. În acest interval (din 1997 până în anul 2001), lucrările sale au circulat, fie alături de acelea ale lui Dumitru Gorzo si ale celorlalți membrii ai grupului Rostopasca, fie alături de ale multor altor artisti români sau străini, în expoziții prezentate publicului european (în Grecia, Germania, Italia, Anglia s.a.), cât celui american (din New York). Ulterior, după destrămarea grupului Rostopasca, Nicolae Comănescu a revenit, asemeni congenerului său Dumitru Gorzo, la mediul tradițional de exprimare al picturii, pe care a transformat-o însă, cu începere din anul 2006, într-o formă de artă contemporană, pe de-o parte prin intermediul folosirii cromaticii fauviste (caracterizată de contraste foarte puternice și culori țipătoare), sau al utilizarii unei tehnici combinatorii, care presupune amestecarea prafului de casă cu vopseaua aplicată pe pânză, de cealaltă parte.Despre Nicolae Comănescu, text de Adina Zorzini, reprodus în Catalogul de Licitație Artmark, București, 2009 Adina Zorzini

Premii 2016 Premiul Revistei Arta pentru expoziția Ordeful, mezanplasul și harneala, din 2015 2005 Premiul Künstlerspecial_Siemens_artLab, Wien, Austria 2003 Premiul Giovane emergente europeo Trieste Contemporanea, Trieste, Italia 1999 Premiul pentru artiștii tineri al Fundației Artexpo, acordat pentru activitatea Grupului Rostopasca din 1998

Aprecieri Dacă ariditatea unei veri petrecute printre betoane bucureștene creează nostalgii nebănuite cuiva și substituie umezeala și noroiul ce ne bântuie de câteva luni, nu are decât să facă o vizită prelungită la Galeria 26 din Staicovici, Cotroceni până în ianuarie 2008.

Proiectul Picturi cu praf sau ce ne-a pregătit Nicolae Comănescu pentru colecția de iarnă a sezonului de artă contemporană este un manifest original și inconfundabil. Pentru simplul motiv că aceste lucrări au ca “pigment” praful din spațiul privat al artistului și din cartierul în care locuiește, Berceni. Imaginile redate reprezintă vederi de la fereastra atelierului, spații virtuale ce sunt construite in flesh and blood din materia pe care o înmagazinează în fiecare zi din diverse surse străine. În peisajele cu valoare documentară, atât din punct de vedere vizual, cât și biologic, apar binecunoscutele clișee etichetate drept made in epoca postcomunistă, adică rămășițe de uzine și furnale ce se desenează pe fundalul unor blocuri de 4-5 etaje, cu acoperișul plin de antene. Sau inevitabilele blocaje în trafic, figurate realist de către pictor: mașini bară la bară, mărci străine, asfalt cu probleme etc. Din tablouri aproape că lipsesc oamenii, dar absența le este justificată de către spațiile în care ei “locuiesc” : grădina, “în spatele blocului”, lângă ficusul din sufragerie, printre plantele de pe balcon etc.Picturi cu praf Galeria Ota, până la 14 ianuarie 2007 Simona Vilău, Time Out București, 11 ian 2008 Simona Vilău ș Câte fire de nisip există în Univers?? Aceasta era întrebarea-cliche din emisiunile de știință folosită ca să ne familiarizeze (sic!) cu infinitul. Ei bine Comănescu le-a numărat și adunat, și au rezultat vreo 25 de tablouri în care filmele bune americane ne cheamă pe plaje aberante, din cele pe care numai în momentele de euforie maladiv ni le închipuim. Galioanele din planul secund sunt din sec 17 (atunci când pirații miroseau a lemn ud- sărat-acru) iar în prim plan, blonde ignorante inodore și suferind de anosmie, invită marinarii cu palarie la un moment de relaxare. Criza vârstei de mijloc camuflată în motive istorice, manipulare evidentă. (?Spending your mid-life crisis on the beach!?)

Comănescu se salvează și ne recucerește încrederea prin contrastele inteligent dirijate, deliciul papilelor noastre umorale (de la umor), și reușește inventarea unei lumi- fantasia în fiecare din tablourile lui foarte colorate. Un prieten îmi spunea, ușor deranjat de abruptul oranjului, ca ar fi bine să le acoperim cu un calc, de frica sperieturii ochiului sensibil de secol 21. și apoi ce caută frunze printre taxiuri galbere de NYC? Dar oare nu-i asta fantasma consumeristului hiper urbanizat din noi: o frunză lat-lungită care să ne invăluie ca pe o sarma și să ne dea viață?