Tamara Ciobanu (născută Taratanskaia, n. 22 noiembrie 1914 – d. 23 octombrie 1990) a fost o cântăreață de operă și muzică populară din RSS Moldovenească. Biografie Tamara Ciobanu s-a născut la 22 noiembrie 1914, în satul Berezlogi, Basarabia. După absolvirea liceului de fete „Principesa Dadiani” din Chișinău, și-a continuat studiile la Școala de Felcerițe (1936-1938), apoi la Conservatorul L. Sobinov din Saratov (1941-1944). În această perioadă a participat în calitate de soprană în corul lui Mihail Berezovschi. A luat lecții particulare de canto, ca peste puțin timp să-și aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul de Stat din Moldova, pe care l-a absolvit în 1947. În același an a participat la primul Festival Mondial al Tineretului și Studentilor din Praga, unde a cântat „Doina”, „Marioara”, „Leana”. La acest festival a fost distinsă cu titlul de laureat și diploma de gradul I.
A predat la Institutul de Arte „C. Musicescu” din Chișinău.
În anii 1945-1951 a fost solistă a Radiodifuziunii din RSSM, iar între 1951-1973 solistă a orchestrei de muzică populară „Fluieraș”. În anii 1973-1980 a fost conferențiară a Catedrei de Canto a Academiei de Muzică „G. Musicescu”. A interpretat rolul Tatianei în opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, și rolul lui Cio-Cio-San din opera cu același nume de Giacomo Puccini. Din 1972 a fost președintă a Societății muzical-corale din RSS Moldovenească. A primit titlul de artistă a poporului din URSS și Premiul de stat al URSS (1950).
În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestra „Fluieraș”, i s-a conferit Premiul de Stat al URSS, iar după aceasta a fost aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Începând cu 1957 a fost în turnee în Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, Canada, Albania.
În repertoriul interpretei sunt multe piese scrise de Dumitru Gheorghiță, Eugen Coca, Eugen Doga.Tamara Ciobanu. Aplaudată de Mihail Sadoveanu
Din 1972 a fost președinte al Societății Muzicale Corale din RSSM, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice.
Roluri
Madam Butterfly (omonimă, de G. Puccini) Tatiana („Evgheni Oneghin” de P. I. Ceaikovski) Aksinia („Donul liniștit” de I. Dzerjinski)
Colaborări S. Lunchevici, A. Botoșanu, P. Zaharia, Gh. Târțău, P. Bacinin, D. Fedov, V. Baronciuc, Gh. Eșanu, I. Bratu, V. Achindinov, G. Briuner, G. Gheorghiță, G. Strahilevici, E. Macaleț, P. Șerban, M. Poleacov, V. Poleacov, A. Dubravschi, N. Propișcean, A. Harabagiu, P. Stoicov, H. Ursachi etc.
Discografie
„Leana”, „Doina nouă”, „Hora”, „De la mândra”, „Hora de sărbătoare”, „Bate vântul cânepa”, „La dans”, „Ciobănașule”, „Te duceai în sat la horă”, „Mărioara”, „Vasile tractoristul” , „Frunză verde și-o sipică”, „Vara grânele se coc”, „Sărbătoareasca”,„Giamparale” (M 30 42455-56) „Neica de la Călărași”, „Stelele în iaz se scaldă”, „Floarea”, „Măi bărbate, bărbățele” (00020421) „Doina”, „Ciobănașul”, „Lelea Ileana”, „Mărioară”, „Of, lelițo, ochișorii”, „Frunză verde și-o sipică”, „Te duceai la horă”, „Teodor armonistul”, „Fetițo cu ochii verzi”, (2038-39) „Stelele în iaz se scaldă”, „Neică de la Călărași”, „Floarea”, „Măi bărbate, bărbățele”, (D 00020421-22) „Leana” (032801-02) „Floarea”, „Măi bărbate, bărbățele”, „Stelele în iaz se scaldă”, „Neică de la Călărași” (00020421-22) „Du-te, dor”, „Dorul Mărioarei”, „Cât e cerul larg ogorul” (D 00010793-4) „Doina”, „Ciobănașule”, „Lelea Ileana”, „Mărioara”, „Of, leliță, ochișorii”, „Vin bădiță”, „Frunză verde și-o sipică”, „Te duceai în sat la horă ”, „Teodor armonistul”, „Fetițo cu ochii verzi ” (D 2038)
„Firicel de floare rară” (M 30 36173-6) „Mână, Gheorghe, boii bine” (D 14133-34) „Bun îi vinul ghiurghiuliu” (D 14109) „Vin, bădiță ” (D 14113-14) „Te duceai la horă-n sat” (2038-9) „Ciobănașul”,„Vin, bădiță” (D 1565)
Filmografie
„Sovetskaia Moldavia”, „Moldova-film” (1952) „Melodii moldovenești”, „Moldova-film” (1955)
Recunoaștere A fost decorată cu următoarele titluri și premii: Artistă Emerită din RSSM (1949) Artistă a Poporului din RSSM (1953) Artistă a Poporului din URSS (1960) Premiul de Stat al URSS (1950) „Ordinul Lenin” (1964) „Ordinul Steagul Roșu al Muncii” (1949) Ordinul „Prietenia Popoarelor” (1974) Ordinul „Revoluția din Octombrie”
Din 1989, numele Tamarei Ciobanu îl poartă Concursul Național al interpreților de cântece folclorice „Tamara Ciobanu”.Țarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalități. AGIR. p.183 Sora ei, Valentina Savițchi, a fost cântăreață de operă. Ea activa la Opera Națională, dar când Tamara Ciobanu a căzut la pat fiind paralizată, Valentina a renunțat la scenă, îngrijindu-și sora în ultimii șapte ani de viață.
Numele său îl poartă o stradă din sectorul Buiucani, fosta str. Glazunov în perioada sovietică. Casa din Chișinău în care a locuit este un monument ocrotit de stat, iar placa comemorativă de pe fațada casei este un monument de for public.
Note
Bibliografie Serafim Buzilă. Interpreți din Moldova, Ch., Ed. Arc și Museum, 1999 Tamara Ceban// Literatura și Arta Moldovei. Enciclopedie, vol.2 Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului și a sectorului. – Ch.: Prut Internațional, 2002. – 200 p. Colesnic, Iurie (2000). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. p. 71
Legături externe
Categorie:Nașteri în 1941 Categorie:Nașteri pe 22 noiembrie Categorie:Decese în 1990 Categorie:Decese pe 23 octombrie Categorie:Cântărețe din Republica Moldova Categorie:Interpreți de muzică populară moldovenească Categorie:Soprane din Republica Moldova Categorie:Oameni din județul interbelic Orhei Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova Categorie:Români pe monede și bancnote din Republica Moldova Categorie:Artiști ai Poporului din RSS Moldovenească Categorie:Decese în Chișinău