Gheorghe Poenaru-Bordea (n. 28 iunie 1937, București - d.14 mai 2004) a fost un eminent profesor, istoric și numismat român, cercetator al Institutului de arheologie "Vasile Pârvan", cu o vastă activitate în domeniul arheologiei, epigrafiei și numismaticii românești.
Activitate
Între anii 1954-1959 Gheorghe Poenaru-Bordea a fost student de excepție al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București. Încă de atunci i s-a precizat opțiunea pentru studiul istoriei antice, cu precădere a antichității clasice. A urmat în anii III-V secția de arheologie și istorie veche, activând și în cercul studențesc de specialitate, a devenit membru al Societății de Studii Clasice și a participat la o serie de campanii arheologice. După terminarea studiilor este repartizat ca profesor la școala generală din comuna Lunca Banului (jud. Vaslui), a predat istoria, limba română și educația fizică. A continuat să studieze si a ținut mereu legătura cu specialitatea, colaborând strâns cu Muzeul din Huși și cu Institutul de Istorie și Arheologie din Iași. Cu sprijinul colegilor ieșeni, dar mai ales al marilor săi profesori de la București, a fost transferat la Muzeul de arheologie din Constanța, unde a funcționat între anii 1961-1965. Anii petrecuți în această instituție de profil au fost decisivi în formația viitorului savant. A participat la cercetări arheologice spectaculoase – în Constanța, Mangalia, Histria și Adamclisi, a studiat inscripții antice (piese lapidare ori ștampile de amfore), dar mai ales a pătruns tainele numismaticii antice și bizantine. Din acești ani datează primele sale contribuții științifice tipărite.
După o scurtă activitate didactică la liceul constănțean "Mircea cel Bătrân" (septembrie 1965 – februarie 1966), a obținut prin concurs un post de cercetător la Institutul de arheologie "Vasile Pârvan" din București, instituție căreia îi va rămâne devotat toată viața. În 1971 devine cercetător principal (gradul III) și membru în consiliul stiințific al Institutului (între 1982-1990 a fost președinte al acestuia).
Gh. Poenaru-Bordea a avut o intensă activitate de arheolog al Olteniei romane, participând susținut la săpăturile de la Sucidava și Romula, ca și la cercetarea celor mai multe castre din valea Oltului sau a celor de la Sâmbotin și Bumbești-Jiu. A prezentat contribuții la trei congrese internaționale de studii asupra frontierelor romane (1972, 1976 și 1979) și a devenit membru al Comisiei Internaționale de Arheologie de la Roma, a fost colaborator statornic al publicațiilor Bulletin analythique d'histoire romaine (Strasbourg) și Fasti archaeologici (Roma).
În domeniul epigrafiei, interesul său s-a împletit cu preocuparea pentru istoria economică a cetăților pontice. A studiat intens amforele ștampilate, domeniu în care a adus contribuții importante (de pildă în aplicarea statisticii la acest domeniu), apreciate și peste hotare, și a contribuit la formarea altor specialiști.
Domeniul în care a dat măsura deplină a capacităților sale si care l-a consacrat definitiv a fost numismatica antică. Repartizat la Cabinetul numismatic al Institutului de arheologie "Vasile Pârvan", Gh. Poenaru-Bordea a putut aprofunda studierea monedelor grecești, romane, barbare și bizantine, alături de nume prestigioase ale domeniului. A cunoscut și studiat cu precădere monedele grecești ale zonei Mării Negre și ale Peninsulei Balcanice. Mai rar a abordat descoperiri din alte zone ale țării, efectuând inclusiv cercetări competente asupra emisiunilor romane și bizantine sau chiar asupra pieselor bătute de diferite populații antice autohtone. În studierea și interpretarea monedelor și tezaurelor monetare a dovedit documentare minuțioasă, vastă cultură, judecată limpede și o cuprinzătoare viziune istorică.
Stăpânirea acestei problematici i-a permis să abordeze studii ample de istorie economică antică. Teza sa de doctorat, susținută în 1978 sub îndrumarea acad. E. Condurachi, se intitula tocmai Viața economică din Pontul Stâng în lumina izvoarelor arheologice și numismatice (rămasă nepublicată).
În anul 1982 a câstigat premiul "Vasile Pârvan" al Academiei Române pentru capitolul descoperirilor monetare din termele romane de la Histria (publicate monografic de Al. Suceveanu). Încă din 1968 a devenit colaborator la volumele bibliografice Numismatic Literature, editate de Societatea Numismatică Americană, iar din 1973 la seria Coin Hoards, publicată de Royal Numismatic Society din Londra. În același an a participat și la volumul de referință An Inventory of Greek Coin Hoards.
Era adeseori prezent la congresele și simpozioanele internaționale de numismatică, în două rânduri fiind chiar raportor oficial al Comitetului Numismatic Internațional pentru monedele grecești antice din Balcani și țărmul nord-pontic (Berna 1979 și Londra 1986). A publicat contribuții importante în reviste de specialitate ale Europei și a studiat în cabinetele numismatice ale principalelor instituții de profil din Bulgaria, Grecia, Germania, Italia, Franța, Anglia și S.U.A.
Ca invitat, a susținut o serie de conferințe pe teme de numismatică a Antichității, în cadrul unor renumite instituții academice din Italia (Universitatea din Padova, Universitatea din Lecce, Istituto Italiano di Numismatica) și Franța (Universitatea Paris-Sorbonne, École Pratique des Hautes Études, École de Hautes Études en Sciences Sociales). La Padova a predat și un curs de numismatică greacă (1969). La Universitatea din București a susținut doar un curs de istorie economică a lumii elenistice (1974-1975), apoi un altul de istorie a culturii antice pentru studenții la Filosofie (1977-1979) și unul de introducere în numismatică (1980-1981); semnificativ, abia după 1990 a fost solicitat statornic pentru cursuri regulate de numismatică antică și a primit dreptul de a conduce teze de doctorat.
Profesorul erudit Gheorghe Poenaru-Bordea a avut și o prezență remarcabilă și activă în Societatea Numismatică Română (membru din 1967, ales din 1977 în comitetul de conducere, vicepreședinte din 1982). A contribuit la reinstituirea simpozioanelor naționale de numismatică (din 1974), devenite de atunci o manifestare stiințifică regulată. Conservator al colecției numismatice a Societății, a fost și membru în comitetul de redacție al Buletinului acesteia (din 1978), având un rol important în editarea lui corespunzătoare și în organizarea schimburilor de carte. Același rol l-a jucat (încă din 1972) și în redacția revistei academice Studii și cercetări de numismatică.
Gh. Poenaru-Bordea a avut o activitate publicistică susținută. Alături de publicațiile de specialitate, a avut numeroase participări la lucrări colective de referință, recenzii și note – peste 50 (mai ales pentru publicații străine, greu accesibile specialiștilor noștri), prezentări de manifestări stiințifice românești și internaționale, cronici de descoperiri monetare, dări de seamă despre numismatica din alte țări, rezumate în volume de congrese stiințifice, necroloage și medalioane omagiale, articole de popularizare.
Afiliații membru al Societății de Studii Clasice; membru activ (din 1967) al Societății Numismatice Române; membru al comitetului de conducere al aceleiași societăți (din 1977); vicepreședinte al aceleiași societăți (din 1982); membru al Royal Numismatic Society - Marea Britanie (din 1974); membru de onoare al Societății Numismatice Croate (din 1988).
Publicații Cărți Noi monumente epigrafice din Scythia Minor, Constanța, 1964 (colab.). Monedele antice de aur și argint din colecția Muzeului județean Brașov, Cumidava, 9, Brașov, 1978 (cu M. Chițescu și M. Marcu). Al. Suceveanu, Histria VI. Les thermes romaines, București, 1982 (capitolul Monnaies, p. 149-166). Al. Suceveanu, Fântânele. Contribuții la studiul vieții rurale în Dobrogea romană, București, 1998 (capitolul Monede, p. 191-216). M. Petrescu-Dîmbovița, Al. Vulpe (red.), Istoria românilor, București, 2001, I, p. 57-62, 557-570 (colab.).Halmyris. I. Monografie arheologică, Cluj-Napoca, 2003 (cu Al. Suceveanu, M. Zahariade, Fl. Topoleanu).
Articole Contribuții arheologiceDate noi în legătură cu castrul Arutela, SCIV, 20, 1969, 1, p. 101-111 (cu Cr. Vlădescu).Arutela I-II, SMMIM, 2-3, 1969-1970, p. 8-45 (cu D. Tudor și Cr. Vlădescu).O nouă bazilică creștină la Tomis, Sesiunea de comunicări stiințifice a muzeelor de istorie, decembrie 1964, II, București, 1971, p. 468-484.Un segment din limes alutanus. Fortificațiile romane din jurul masivului Cozia, BMI, 141, 1972, 3, p. 27-32 (cu Cr. Vlădescu).Primele săpături arheologice în fortificația romană de la Rădăcinești, SCIV, 23, 1972, 3, p. 477-486 (cu Cr. Vlădescu).Date noi privind cultele de la Romula-Malva în lumina vaselor cu figuri în relief, SCIV, 24, 1973, 2, p. 239-257 (cu G. Popilian).Arutela III-IV. Observații asupra campaniilor arheologice din 1969-1970, SMMIM, 6, 1973, p. 12-26 (cu D. Tudor și Cr. Vlădescu).Les fortifications romaines sur le limes alutanus dans la zone du massif de Cozia, Actes du XIe Congrès International d’Études sur les frontières romaines (Mamaia 1972), București-Köln-Wien, 1974, p. 247-257 (cu Cr. Vlădescu).Castrele hadriene din valea carpatină a Oltului, Oltenia, 1, 1974, p. 47-59 (cu Cr. Vlădescu).Fortificația centrală de la Romula, SMMIM, 9, 1976 (1977), p. 3-15 (cu Cr. Vlădescu).Le complèxe de fortifications de Romula dans le cadre du systhème défensif du limes Alutanus, Akten des XI. Internationalen Limeskongresses (Székesfehérvár, 30. 8-6. 9. 1976), Budapest, 1977, p. 353-364 (cu Cr. Vlădescu) - versiunea românească în SMMIM, 10, 1977, p. 17-24.Cercetări arheologice în castrul roman de la Acidava, satul Enoșești, comuna Piatra Olt, județul Olt, SMMIM, 11, 1978, p. 137-142 (cu Cr. Vlădescu).Săpăturile de salvare de la castrul Arutela din 1978, Materiale, 13, 1979, p. 235-236 (cu Cr. Vlădescu).Arutela V. Campania de săpături de salvare din anul 1978, SMMIM, 12, 1979, p. 124-125 (cu Cr. Vlădescu și O. Stoica).Les deux camps de Praetorium sur le limes Alutanus, Roman Frontier Studies 1979. Papers presented to the 12th International Congress of Roman Frontier Studies, BAR Int. Ser. 71, Oxford, 1980, p. 815-829 (cu Cr. Vlădescu) - versiunea românească în SMMIM, 13, 1980, p. 75-84.Noi materiale arheologice de la Romula, SMMIM, 13, 1980, p. 106-122 (cu M. Zahariade).Castrele de la Praetorium din sectorul de nord al Limesului Alutanus, Drobeta, 4, 1980, p. 109-116 (cu Cr. Vlădescu).Castrul de la Titești, com. Perișani, jud. Vâlcea, SCIVA, 32, 1981, 4, p. 581-591 (cu Cr. Vlădescu).
Contribuții epigraficeCâteva inscripții recent descoperite în Dobrogea, StCl, 5, 1963, p. 289-297.Amfore ștampilate din Tomis, SCIV, 19, 1968, 1, p. 41-61 (cu M. Gramatopol).Amphora stamps from Callatis and South Dobroudja, Dacia, 13, 1969, p. 127-282 (cu M. Gramatopol).Însemnări privind amforele ștampilate, SCIV, 22, 1971, 3, p. 501-505.Amfore ștampilate din Callatis în colecția Muzeului Militar Central, SMMIM, 7-8, 1974-1975, p. 5-12.Les timbres amphoriques de Thasos à Callatis, Recherches sur les amphores grecques, Paris, 1986, p. 335-351.Nouveaux timbres amphoriques thasiens de Callatis, Dacia, 32, 1988, p. 27-35 (cu Al. Avram si N. Conovici).Nouveaux timbres amphoriques sinopéens de Callatis, Dacia, 33, 1989, p. 111-123 (cu N. Conovici si Al. Avram).Étude quantitative sur les timbres amphoriques sinopéens à Callatis, Dacia, 34, 1990, p. 111-127 (cu Al. Avram si N. Conovici) - versiunea rusă în Grečeskije amfory. Les amphores grecques, Saratov, 1992, p. 229-253.