Tătărăuca Nouă, Soroca

Tătărăuca Nouă este un sat din cadrul comunei Tătărăuca Veche din raionul Soroca, Republica Moldova.

Geografie Satul are o suprafață de aproximativ 0,89 km² și este situat în nord-estul Republicii Moldova, în raionul Soroca, pe malul drept al Nistrului. Localitatea este așezată pe terasa superioară a Nistrului, la o altitudine de aproximativ 195 m, în zona defileului Tătărăuca Nouă. Împrejurimile se remarcă printr-un relief accidentat, râpe, versanți stâncoși și suprafețe împădurite, care fac parte din peisajul rezervației peisagistice Rudi-Arionești-Tătărăuca Nouă. Zona este considerată una dintre cele mai pitorești din Republica Moldova, iar relieful său a fost comparat cu peisajele montane.

Istorie Arheologie Tătărăuca Nouă se află în vecinătatea sitului arheologic „La Șanțuri”, pe care unii cercetători îl identifică cu Maetonium, unul dintre orașele de pe Nistru menționate de geograful antic Ptolemeu. Cercetările arheologice au evidențiat mai multe faze de locuire, inclusiv niveluri atribuite Hallstattului tracic (secolele VII–V î.Hr.) și comunităților getice din secolele IV–III î.Hr. și II î.Hr.–I d.Hr. Identificarea cu Maetonium se bazează pe corelarea localizării descrise de Ptolemeu cu datele arheologice, dar nu este considerată definitiv demonstrată.

În apropiere de satul Tătărăuca Nouă se află grota numită de localnici „Borta Turcului”, situată în zona stâncoasă a defileului și cu acces dificil. În imediata ei apropiere se află cetățuia de pământ identificată în literatura arheologică drept Tătăruca Nouă IV – „Germanaria”, un sit medieval cercetat începând din anii 1990. Cetățuia, de formă ovală, este amplasată pe malul abrupt al defileului Tătărăuca Nouă, la ieșirea acestuia spre valea Nistrului.

La aproximativ 1,7 kilometri vest de Tătărăuca Nouă se află situl fortificat „Piscul Gol”, cercetat arheologic începând cu anii 1990. Cetățuia de pământ este un obiectiv pluristratificat, în care au fost identificate materiale atribuite culturii Tripolie, primei epoci a fierului și perioadei geto-dacice. Fortificația este delimitată de un șanț și trei valuri de pământ, dintre care unele se mai disting și astăzi în teren. Situl ocupă un platou înalt deasupra Nistrului, mărginit de râpe și stânci, ceea ce îi oferea o poziție naturală de apărare.

Prima atestare Satul actual a fost atestat documentar la 17 ianuarie 1766. Este despărțit de Tătărăuca Veche printr-un defileu de piatră. La 1774 este atestată biserica, pe lângă care în 1866 se deschide școala elementară.Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Volumul 2: M-Z. Chișinău: Universitas, 1991, p. 318. ISBN 5-362-00842-0.

Perioada țaristă În anul 1817 în localitate a fost ridicată o biserică cu hramul Arhanghelul Mihail.

În Dicționarul geografic al Basarabiei al lui Zamfir Arbore, publicat în 1904, satul apare ca „Tatarauca-Nouă, sau Slobozia-Tatareuca”, sat răzășesc din județul Soroca, în volostea Arionești, pe malul Nistrului. Arbore menționează că a fost întemeiat de răzeșii din Tătărăuca Veche.

Tătărăuca Nouă în literatură Tătărăuca Nouă este menționată în opera autobiografică a scriitorului Ion Druță, în special în textul „Horodiște”, sub vechile denumiri ale localității. Druță amintește că satul s-a numit, de-a lungul timpului, Tătăroaia, Novaia Tatarovka, Slobozia Veche și Tătăruși, revenindu-se ulterior la denumirea Tătărăuca Nouă. Localitatea este legată în evocările sale de familia din partea bunicii sale Alexandra și de amintirile sale din copilărie.Dar mai rămâne un sătucean pe care mi-l consider baștină. I se schimbă, sărmanul, veșnic numele. I se zicea cândva Tătăroaia, apoi Novaia Tatarovka, apoi Slobozia Veche, apoi Tătăruși, acum s-a revenit la Tătărăuca Nouă. Nu am trăit nicicând în sătucul cela de răzeși de pe malul Nistrului. Nu știu nici unde începe, unde se termină și pe care din drumeagurile cele înguste și întortocheate trebuie s-o iei ca să ajungi mai ușor pe călcâiul cela de pământ, unde albea printre nuci casa bunicii Alexandra, la care veneam în musafirie o dată pe an, toamna, de ziua sfinților Arhangheli, când le era hramul.

Personalități originare din Tătărăuca Nouă

Grigore Turcuman (n.1890), deputat în Sfatul Țării, participant la procesul de Unire a Basarabiei cu România din 1918. Teodosie Bârcă (n. 1894), membru al Sfatului Țării și unul dintre deputații care au votat Unirea Basarabiei cu România. Alexandru Bordian (n. 1988), scriitor și jurnalist.

Referințe

Bibliografie Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185

Categorie:Localități din raionul Soroca