Limba maghiară Distribuție geografică și statut Istorie Dialecte Fonologie GramaticăMorfologieVerbulSubstantivul, adjectivul și numeralulAdverbulPronumeleCuvintele funcționaleCuvintele propozițiiSintaxăPropozițiaFraza LexicLista Swadesh a limbii maghiare

Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.

Vocale

Limba maghiară standard se caracterizează prin șapte perechi de foneme vocalice: – , – , – , – , – , – și – Secțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 11–13.. Punctele lor de articulare sunt cele reprezentate mai jos:

Anterioare Posterioare Închise  • Vocalele din stânga punctului sunt nerotunjite, iar cele din dreapta – rotunjite.  • 

 •   • 

 • 

 • 

 •  Semiînchise Semideschisă Deschise </div>

Membrele fiecărei perechi se diferențiază prin cantitatea vocalică, iar cele ale perechilor – și – diferă și prin alte trăsături.

Cantitatea vocalelor are valoare funcțională, adică sunt cuvinte al căror sens se deosebește prin aceasta, de exemplu „s-a bucurat” ↔ „nebun, -ă”Maghiara nu cunoaște genul gramatical, de aceea adjectivele au o singură formă..

Scrierea și pronunțarea vocalelor:

+ Litere Exemplu Transcriere AFI Pronunțare aproximativ ca în <div style="text-align:center">a agy „creier” <div style="text-align:center"> foarte, în graiul maramureșean <div style="text-align:center">á ágy „pat” <div style="text-align:center"> interjecția A! pronunțată lung <div style="text-align:center">e egy „unu” <div style="text-align:center"> pere, în graiul maramureșean, deschis, dar scurt <div style="text-align:center">é én „eu” <div style="text-align:center"> pere, în româna standard, închis, dar lung <div style="text-align:center">i ing „cămașă” <div style="text-align:center"> idee, scurt <div style="text-align:center">í író „scriitor” <div style="text-align:center"> interjecția Tii!, lung <div style="text-align:center">o oda „încolo” <div style="text-align:center"> ocazie, scurt <div style="text-align:center">ó óda „odă” <div style="text-align:center"> interjecția O!, lung <div style="text-align:center">ö örült „s-a bucurat” <div style="text-align:center"> cuvântul francez œuf, scurt <div style="text-align:center">ő őrült „nebun, -ă” <div style="text-align:center"> cuvântul francez feu, lung <div style="text-align:center">u utas „călător” <div style="text-align:center"> unde, scurt <div style="text-align:center">ú út „drum” <div style="text-align:center"> interjecția Huu!, lung <div style="text-align:center">ü ügyes „isteț” <div style="text-align:center"> cuvântul francez utile, scurt <div style="text-align:center">ű űr „spațiu” <div style="text-align:center"> cuvântul francez pur, lung<div style="text-align:center">y hobby <div style="text-align:center"> hobby (numai în cuvinte străine)

Armonia vocalică

Precum celelalte limbi din familia limbilor fino-ugrice, dar și alte limbi (turcă, japoneză), și maghiara se caracterizează prin armonie vocalicăSecțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 14–19, în afara informațiilor din surse indicate separat.. Majoritatea rădăcinilor polisilabice au vocale caracterizate printr-o trăsătură comună: sunt fie anterioare (e, é, i, í, ö, ő, ü, ű), fie posterioare (a, á, o, ó, u, ú)Cf. Siptár 2006, p. 28. Alte surse numesc prima categorie vocale „palatale” sau „clare”, iar a doua – „velare” sau „sumbre” (de exemplu Szende și Kassai 2001, p. 14), altele le numesc pe primele „acute”, iar pe celelalte „grave” (de exemplu Nagy 1980, p. 25, dând numele de „timbru” acestor trăsături ale vocalelor).. Vocala á est de fapt situată între cele două, mai aproape de cele anterioare, dar se clasează printre cele posterioare din cauza comportării sale în armonia vocalicăCf. Siptár, p. 28.. Regula armoniei vocalice cere ca unei rădăcini cu vocale dintr-o anumită categorie să i se adauge sufixe și vocale de legătură din aceeași categorie. Cele mai multe sufixe au două variante, pentru a se putea armoniza cu vocalele din restul cuvântului. De exemplu, sufixul care înseamnă „în (interior)” are variantele -ban (cu vocală posterioară) și -ben (cu vocală anterioară). De aceea, „în casă” se spune a házban, pentru că vocala din ház este posterioară , iar „în pădure” – az erdőben, deoarece vocalele sale sunt anterioare.

Unele sufixe au trei variante, a treia fiind cu vocală rotunjită, care permite armonizarea cu cuvintele a căror unică sau ultimă vocală este și ea rotunjită. Un exemplu este sufixul -on/-en/-ön, cu sensul prepoziției românești „pe”: a lábon „pe picior”, a kézen „pe mână”, a körön „pe cerc”.

Totuși, nu toate sufixele se supun regulii armoniei vocalice, având o singură variantă, de exemplu -ig „până la”: a lábig „până la picior”, a kézig „până la mână”, a körig „până la cerc”.

Există și rădăcini cu vocale de categorii diferite. Cele bine asimilate de limbă, chiar dacă sunt împrumuturi, primesc în general variante de sufix cu vocală posterioară (a fiúval „cu băiatul”), dar de regulă cuvintele străine cu vocale din categorii diferite nu se supun regulii armoniei vocalice: a kávéban „în cafea”, dar a dzsungelben „în junglă”.

În cazul cuvintelor compuse cu vocale din categorii diferite, vocala sufixului este din aceeași categorie ca vocala/vocalele din ultimul element. De exemplu, pentru a spune „la Budapesta”, din variantele sufixului -on/-en/-ön se folosește a doua: Budapesten.

Unele cuvinte cu vocale de categorii diferite admit două variante de sufix: a férfival/férfivel „cu bărbatul” (cuvânt vechi în limbă), a fotelban/fotelben „în fotoliu” (împrumut relativ recent).

Există mai multe perechi de pronume și adverbe la care opoziția vocală anterioară ↔ vocală posterioară corespunde opoziției apropiere ↔ depărtare:

ez „acesta, aceasta” ↔ az „acela, aceea”; itt „aici” ↔ ott „acolo”; ide „încoace” ↔ oda „încolo”.

Consoane

Limba maghiară standard are 25 de foneme consonanticeSecțiune după Erdős 2001, pagina A. Hangok, betűk (A. Sunete, litere), în afara informațiilor din surse indicate separat.:

+ Bilabiale Labiodentale Alveolare Postalveolare Palatale Velare Glotală Nazale <div style="text-align:center"> <div style="text-align:center"> <div style="text-align:center"> Oclusive <div style="text-align:center">  În celulele în care sunt două consoane, cea din stânga este surdă, iar cea din dreapta – sonoră. <div style="text-align:center">   <div style="text-align:center">   <div style="text-align:center">   Africate <div style="text-align:center">  După Siptár 2006, p. 36, nu ar face parte din sistemul consonantic al limbii maghiare, contrar opiniei celorlalți autori citați. <div style="text-align:center">   Fricative <div style="text-align:center">   <div style="text-align:center">   <div style="text-align:center">   <div style="text-align:center"> Sonantă <div style="text-align:center"> Vibrantă <div style="text-align:center"> Sonantă laterală <div style="text-align:center">

În scris, consoanele sunt reprezentate și se pronunță în felul următor:

+ Litere Exemplu Transcriere AFI Pronunțare aproximativ ca în<div style="text-align:center">b bor „vin” <div style="text-align:center"> băiat<div style="text-align:center">c cérna „ață” <div style="text-align:center"> țară<div style="text-align:center">cs csap „robinet” <div style="text-align:center"> cine<div style="text-align:center">d dér „brumă” <div style="text-align:center"> domn<div style="text-align:center">dz edző „antrenor” <div style="text-align:center"> cuvântul italian zona<div style="text-align:center">dzs dzsungel „junglă” <div style="text-align:center"> ger<div style="text-align:center">f fiú „băiat” <div style="text-align:center"> frig<div style="text-align:center">g gáz <div style="text-align:center"> gaz<div style="text-align:center">gy gyár „uzină” <div style="text-align:center"> deal, în graiul maramureșean, muiat<div style="text-align:center">h hír „veste” <div style="text-align:center"> horă<div style="text-align:center">j jó „bun, -ă” <div style="text-align:center"> iar<div style="text-align:center">k kár „pagubă” <div style="text-align:center"> cal<div style="text-align:center">l lap „foaie” <div style="text-align:center"> lacrimă<div style="text-align:center">ly lyuk „gaură” <div style="text-align:center"> iar<div style="text-align:center">m mér „măsoară” <div style="text-align:center"> mare<div style="text-align:center">n nagy „nagy” <div style="text-align:center"> nas<div style="text-align:center">ny nyer „câștigă” <div style="text-align:center"> bine, în graiul maramureșean, muiat<div style="text-align:center">p por „praf” <div style="text-align:center"> pauză<div style="text-align:center">q quasar <div style="text-align:center"> quasar (numai în cuvinte străine)<div style="text-align:center">r rész „parte” <div style="text-align:center"> roată<div style="text-align:center">s sor „rând” <div style="text-align:center"> șoaptă<div style="text-align:center">sz szó „cuvânt” <div style="text-align:center"> sac<div style="text-align:center">t tőr „pumnal” <div style="text-align:center"> temă<div style="text-align:center">ty tyúk „găină” <div style="text-align:center"> teacă, în graiul maramureșean, muiat<div style="text-align:center">v vér „sânge” <div style="text-align:center"> vară<div style="text-align:center">w BMW <div style="text-align:center"> BMW (numai în cuvinte străine)<div style="text-align:center">x taxi <div style="text-align:center">[ks] taxi (numai în cuvinte străine)<div style="text-align:center">z zár „închide” <div style="text-align:center"> zice<div style="text-align:center">zs zsák „sac” <div style="text-align:center"> jurnal

Nu toți lingviștii sunt de acord în privința naturii fonemelor redate prin ty și gy. Pentru unii, acestea sunt oclusiveDe exemplu Siptár 2006, p. 39 și Erdős 2001, pagina A. Hangok, betűk (A. Sunete, litere)., dar după alții este vorba de africate (, respectiv )De exemplu Lelkes 1979, p. 31; Nagy 1980, p. 34; Szende și Kassai 2001, p. 13..

Toate consoanele pot fi scurte sau lungi. Cele lungi se transcriu prin dublarea litereiÎn cazul consoanelor redate prin două litere, numai prima se dublează: kuruttyol „orăcăie”. Totuși, când se desparte un cuvânt la sfârșit de rând, se revine la grafia obișnuită: kuruty-tyol.. Lungimea consoanelor are valoare funcțională:

ara „logodnică” ↔ arra „pe acolo”; ülő „așezat, -ă” ↔ üllő „nicovală”; megy „merge” ↔ meggy „vișină”; építette „l-/i-/le-a construit / a construit-o” ↔ építtette „a pus să se construiască” (forma factitivă a verbului).

Scrierea limbii maghiare este fonemică, aproximativ în aceeași măsură în care este și cea a limbii române. Singurul element de ortografie pe principiul etimologic este redarea consoanei /j/ prin două grafeme: j și ly, cel din urmă fiind transcrierea consoanei pronunțate cândva Numai în nume de familie se mai păstrează grafii care astăzi nu mai sunt în uz, de exemplu cz pentru : Czuczor..

Schimbări fonetice

Întâlnirea a două consoane poate provoca schimbări în pronunțarea uneia dintre ele sau a ambelorSecțiune după Szende și Kassai 2001, pp. 19–21..

Una dintre schimbările fonetice este asimilarea, parțială sau totală, când una din consoane preia una sau mai multe din caracteristicile celeilalte. Unele asimilări sunt redate în scris:

Consoana v a sufixelor -val/-vel „cu” și -vá/-vé „în” (exprimând transformarea) este asimilată de consoana finală a rădăcinii la care se adaugă: kanál „lingură” + -val → kanállal „cu o lingură”, kés „cuțit” + -vel → késsel „cu un cuțit”, víz „apă” + -vé → vízzé (A jég vízzé változik „Gheața se transformă în apă”).

Consoana z a pronumelor demonstrative ez „acesta, aceasta”, az „acela, aceea” este asimilată de consoana inițială a sufixului pe care îl primesc: ez + -ben → ebben „în acesta/aceasta”, az + -ra → arra „pe acela/aceea”, ez + -hez → ehhez „la acesta/aceasta”.