Limba maghiară Distribuție geografică și statut Istorie Dialecte Fonologie GramaticăMorfologieVerbulSubstantivul, adjectivul și numeralulAdverbulPronumeleCuvintele funcționaleCuvintele propozițiiSintaxăPropozițiaFraza LexicLista Swadesh a limbii maghiare

Acest articol se limitează la acea parte a sintaxei limbii maghiare care tratează, în viziunea gramaticii tradiționale, tipurile de propoziții, părțile de propoziție, chestiunile legate de acordul dintre acestea și topica în propoziție.

Clasificarea propozițiilor considerate în sine

Propozițiile considerate în sine pot fi clasificate după structură, după actul de vorbire realizat și după aspectul lor pozitiv sau negativSecțiune după Kugler 1999..

Tipurile de propoziții după structură

Propoziția neanalizabilă este lipsită de raportul subiect–predicat, care nici nu îi este necesar. Poate fi subdivizată în:

propoziție neredactată, dacă conține un singur cuvânt, altul decât un verb la un mod personal: Jaj! „Vai!”, Szia! „Salut!”, Igen „Da”, Nem „Nu”.

propoziție redactată, dacă conține cel puțin o sintagmă fără verb: Jó Isten! „Dumnezeule mare!”, No és maga, kedves kolléga? „Dar dumneavoastră, dragă colega?”

Propoziția analizabilă are cel puțin predicat. Poate fi de mai multe feluri. Dintr-un anumit punct de vedere, poate fi minimală sau dezvoltată.

Propoziția minimală poate fi alcătuită numai din predicat, în cazul exprimării unor fenomene meteorologice (Villámlik „Fulgeră”, Havazik „Ninge”, Fagy „E ger”), din subiect și predicat (A nyúl fut „Iepurele fuge”) sau din subiect, predicat și un complement fără care primele două nu pot alcătui o propoziție: Kati a könyvet olvassa „Kati citește cartea” (obiectul a könyvet „cartea” este indispensabil, pentru că predicatul este la conjugarea definită)Pentru tipurile de conjugări, vezi Conjugarea definită și conjugarea nedefinită.; Zsófi jártas a matematikában „Zsófi e pricepută la matematică” (numele predicativ jártas nu poate fi lipsit de un complement).

Propoziția dezvoltată conține și părți de propoziție în lipsa cărora propoziția rămâne minimală: Kati a tőlem kapott könyvet olvassa „Kati citește cartea primită de la mine”.

Din alt punct de vedere, propoziția analizabilă poate fi completă sau incompletă.

Propoziția completă conține toate părțile de propoziție necesare pentru organizarea internă a comunicării date: János elutazik holnap „János pleacă mâine”.

Propoziția incompletă se reduce la părțile de propoziție esențiale în situația dată, putând fi completată relativ ușor. Se întâlnește mai ales în dialoguri: – Ki utazik el holnap? – János „– Cine pleacă mâine? – János”.

Tipurile de propoziții după actul de vorbire realizat

Aceste tipuri de propoziții se caracterizează prin structura sintactică și intonativă, prin anumite tipuri de cuvinte pe care le conțin și prin modul predicatului. Sunt cinci tipuri de propoziții: enunțiative, optative, imperative, interogative și exclamative, fiecare cu subdiviziuni.

Propoziția enunțiativă poate fi:

asertivă, caz în care predicatul este la modul indicativ: András teniszezik „András joacă tenis”;

neasertivă, al cărei predicat poate fi și la modul condițional: Vehetnénk valami finomat „Am putea să cumpărăm ceva bun”.

Propoziția optativă are două subtipuri, delimitate după modul predicatului și particulele pe care le pot conține propozițiile. Astfel sunt:

propoziții optative cu predicatul la modul condițional, care poate fi un verb potențial (cu sufixul -hat/-het), conținând totdeauna o particulă ce exprimă dorința: Bárcsak ehetnénk most valami finomat! „De-am putea mânca acum ceva bun!” Alte particule care pot fi folosite în acest tip de propoziție sunt bár (sinonim cu bárcsak), csak „numai”, ha „dacă”.

propoziții optative cu predicatul la modul imperativ, în care pot apărea particulele csak sau hadd, și care pot avea următoarele structuri: – cu verb mediu, exprimând o dorință, o urare: Gyógyulj meg! „Să te faci bine!”; – cu verbul lesz „a fi”: Legyen kívánságod szerint! „Fie după dorința ta!”În gramaticile limbii maghiare se consideră că imperativul are toate persoanele, având și valorile conjunctivului din gramatica românească.; – cu predicat nominal: Csak ne légy beteg a fagylalttól! „Numai să nu fii bolnav de la înghețată!”; – cu verb activ și particula hadd, exprimând o cerere, o concesie, o dorință: Hadd menjenek a gyerekek! „Las’ să meargă copiii!”; – cu verb activ și subiect inanimat sau inactiv: Kísérjen utadon sok szerencse! „Să te petreacă mult noroc în drumul tău!”

Propoziția imperativă are ca subiect destinatarul căruia i se adresează, iar predicatul său poate fi un verb activ, factitiv sau reflexiv, la modul imperativ. De cele mai multe ori se adresează persoanei a doua (Vidd le a szemetet! „Du jos gunoiul!”), uneori persoanei întâi plural: Menjünk egy kicsit gyorsabban! „Să mergem puțin mai repede!” Poate fi și o propoziție neanalizabilă ce are ca termen principal un substantiv sau un infinitiv care exprimă o injoncțiune: Futás! „Fuga!”, Felállni! „În picioare!”

Propoziția interogativă este de mai multe feluri:

totală (la care răspunsul este „da” sau „nu”), ce poate conține particulele interogative -e sau ugye: Ízlett(-e) a leves? „Ți-a plăcut supa?”, (Ugye) jó a leves? „(Nu-i așa că) e bună supa?”;

disjunctivă, care conține conjuncția vagy „sau”, propunând o alegere, și la care se poate răspunde cu is …, is „și …, și” sau sem …, sem „nici …, nici”: Busszal vagy vonattal mész? „Mergi cu autocarul sau cu trenul?”;

parțială, care se referă la o parte de propoziție, începând totdeauna cu un pronume sau un adverb pronominal interogativ, și la care răspunsul poate fi partea de propoziție vizată, sau o sintagmă ori o propoziție care o conține: – Mikor jöttél haza? – Az előbb „– Când ai venit acasă? – Mai înainte”;

deschisă, care începe totdeauna cu un cuvânt interogativ și necesită un răspuns mai dezvoltat, uneori conținând mai multe propoziții: – Hogyan lehet ezt megoldani? – Véleményem szerint a következőképpen: … „– Cum se poate rezolva asta? – După mine în felul următor: …”

O categorie aparte de propoziție interogativă este cea care completează o propoziție enunțiativă, fiind constituită dintr-un cuvânt propoziție, de exemplu un cuvânt de negație, dintr-o particulă sau, eventual, un adverb sau un adjectiv: Jó a leves,ugye / igaz / mi / nem? „E bună supa, așa-i / ai / nu?”; Moziba megyünk, jó? „Mergem la film, bine?”

Propoziția interogativă retorică se poate delimita numai din punct de vedere pragmatic: Miért mondtam el ezeket a szempontokat? Azért, hogy jobban lássuk… „De ce am amintit aceste puncte de vedere? Ca să se vadă mai bine…”

Propoziția exclamativă poate conține: o interjecție: Jaj minden árulónak! „Vai tuturor trădătorilor!”; o particulă exclamativă sau alt cuvânt exclamativ: De jó ez a leves! „Ce bună e supa asta!”, Olyan kellemes napozni! „E așa de plăcut să stai la soare!; o interjecție și o particulă exclamativă sau alt cuvânt exclamativ: Jaj de jó a habos sütemény! „Vai ce bună e prăjitura cu frișcă!”

Tipurile de propoziții după aspectul pozitiv sau negativ

Propoziția pozitivă este cea al cărei predicat nu este negat, adică nu îi este asociat un cuvânt de negație. Dacă este negată altă parte de propoziție, propoziția este totuși pozitivă: Nem ő törte be az ablakot „Nu el a spart geamul”.

Propoziția negativă are predicatul negat (despre acest tip de propoziție, vezi pe larg Cuvântul de negație).

Părțile de propoziție

În gramaticile limbii maghiare, părțile de propoziție sunt tratate parțial asemănător, parțial diferit față de modul lor de tratare în gramaticile limbii româneSecțiune după P. Lakatos 2006, pp. 93–174, în afara informațiilor din surse indicate separat..

Precizări terminologice

Prezentăm sintaxa limbii maghiare cu ajutorul terminologiei maghiare traduse în română. Termenii de specialitate care nu sunt folosiți în gramatica limbii române sunt următorii:

Termen maghiar Traducerea termenului maghiar Definiție Termen românesc corespunzător Exemple tárgy obiect denumește asupra cui sau asupra a ce se exercită acțiunea, sau denumește rezultatul acțiunii complement direct Láttam Máriát „Am văzut-o pe Mária”, Cikket írók „Scriu un articol” számhatározó complement numeric se referă la frecvența sau la repetarea în timp a acțiunii complement circumstanțial de mod Már kétszer szóltam neki „I-am vorbit de două ori” állapothatározó complement de stare exprimă starea în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție, în timpul acțiunii element predicativ suplimentar Mérgesen ment ki „A ieșit furios(oasă)”, Sírni láttam „L-am văzut/Am văzut-o plângând” eredethatározó complement de origine exprimă starea, persoana sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect complement indirect Kitől van ez az idézet? „Din cine este citatul acesta?” eredményhatározó complement de rezultat exprimă ce sau cum devine o persoană sau un lucru denumite de subiect, de obiect etc., ca rezultat al acțiunii complement indirect Az ételt adagokra osztják „Mâncarea se împarte în porții” fok-mérték határozó complement de grad/măsură exprimă intensitatea, gradul, măsura acțiunii complement circumstanțial de mod de măsură Ez a fiú kissé félénk „Băiatul ăsta e cam timid” complement circumstanțial consecutiv Kimerülésig dolgozik „Muncește până la epuizare” részeshatározó complement de atribuire exprimă în folosul sau în detrimentul cui sau a ce are loc acțiunea complement indirect Ír a feleségének „Îi scrie soției sale”, A dohányzás veszélyes az egészségre „Fumatul este periculos pentru sănătate” hasonlító határozó complement comparativ exprimă persoana, lucrul, calitatea sau cantitatea cu care se face o comparație complement circumstanțial de mod comparativ A fiú magasabb az apjánál „Fiul e mai înalt decât tatăl” állandó határozóDenumire tradițională, de exemplu în Nagy 1980, p. 120. sau aszemantikus határozó Denumire dată de Keszler 2000. complement permanent, respectiv complement asemantic asociat anumitor verbe sau părți nominale de vorbire, totdeauna cu aceeași desinență sau cu aceeași postpoziție (caracteristice altor tipuri de complemente), al cărui sens nu poate fi delimitat exact, astfel încât nu poate fi inclus în niciun alt tip de complement complement indirect Bízom a jövőben „Am încredere în viitor”, Jó vagyok fizikából „Sunt bun(ă) la fizică”

Predicatul (Az állítmány)

Predicatul verbal

Acest tip de predicat poate exprima o acțiune a subiectului (A gyerekek dolgozatot írnak „Copiii scriu o lucrare”), o întâmplare independentă de intenția subiectului (A hajó elsüllyedt „Vaporul s-a scufundat”), o schimbare având ca rezultat o stare a subiectului (A barátom megbetegedett „Prietenul meu s-a îmbolnăvit”) sau existența (Vannak még hibák „Mai sunt greșeli”), împreună cu modalitatea și timpul acestora, acordându-se în persoană și număr cu subiectul. Pentru exprimarea existenței, verbul poate fi uneori subînțeles la persoana a treia singular (Itt a nyár! „A venit vara!”, Hol a könyvem? „Unde mi-e cartea?”), aceste propoziții fiind structural incomplete.

Sunt și propoziții în care termenul principal este un infinitiv, predicatul exprimat prin verbul lehet putând fi subînțeles: Innen látni (lehet) a Balatont „De aici se poate vedea Balatonul”.

Predicatul nominal