Ion Dumitrescu () a fost un compozitor român de muzică cultă. Face parte din familia muzicală Dumitrescu.

Biografie Compozitor și profesor Ion Dumitrescu a început studiile muzicale la Seminarul din Râmnicu Vâlcea (1925 – 1933), cu Alecu Popescu (muzica vocală), Emil Ștefănescu (vioară), Ion Mardare (psaltichie), continuându-le la Conservatorul din București (1933 – 1940), cu Faust Nicolescu (teorie – solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie – contrapunct), Mihail Jora , Dimitrie Cuclin (forme muzicale, estetica, compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), George Breazul (enciclopedia si pedagogia muzicii), Ionel Perlea (dirijat orchestra), Silvio Florescu (vioara, viola). S-a perfecționat cu Mihail Jora (compoziție, contrapunct, fuga).

A scris eseuri; studii, articole, cronici în „Muzica”, Studii de Muzicologie, “Enesciana”, “Contemporanul”, “Scânteia”, “România Literară” “Revue Roumaine”, “Drum Nou” (Brașov) etc.

A făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale (București – 1958,1961, 1964, 1967, 1970, 1973, 1976, Paris – 1971, Versailles – 1972).

A susținut prelegeri, conferințe, concerte – lecție, comunicări științifice, emisiuni de radio si televiziune. A cules, a notat și a prelucrat folclor.

A făcut parte din numeroase consilii artistice si științifice, comisii de învățământ artistic superior, comitete de îndrumare artistică, colegii redacționale.

A desfășurat o susținută și multilaterală activitate de organizare a Uniunii Compozitorilor și filialelor din țară a Editurii Muzicale și Tipografiei Muzicale din Bucuresti, a Magazinului Muzica din București a atelierului de Grafică Muzicală etc.

Funcții

Profesor de muzică la Liceul „Gheorghe Lazar”, „Sfântul Gheorghe” și „Matei Basarab” din București (1938 – 1940), Profesor de teorie – solfegiu la Academia de Muzică Religioasă din București (1939 – 1940); Dirijor și compozitor la Teatrul Național din București (1940 – 1947); Profesor de armonie la Liceul Militar Muzical din București (1940 – 1944), Profesor de teorie – solfegiu (1944-1948), armonie (1948 – 1979), decan la Facultatea de Compoziție (1951 – 1952) Profesor șef de catedră – armonie, contrapunct – forme – compoziție (1956 – 1979) la Conservatorul din București, Profesor de teorie – solfegiu si armonie la Conservatorul de Jazz din București (1946 – 1947) Secretar (1954 – 1956), prim secretar (1956 – 1963) si președinte (1963 – 1977) la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Premii și distincții Premii Premiul de Stat al Republicii Populare Române pentru lucrările de o deosebită valoare efectuate în anul 1949 în domeniul Muzicii, clasa II-a (8 martie 1951), „pentru Simfonia I-a”Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 205 din 8 martie 1951 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Române și titlul de „Laureat” pentru lucrările efectuate în anul 1949, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 30, luni 12 martie 1951, p. 376.

Distincții titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă (26 august 1954) „pentru merite excepționale în domeniul dezvoltării artei”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 373 din 26 august 1954 pentru conferirea de titluri unor oameni de artă, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 43, 6 septembrie 1954, p. 509. Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 191. Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (26 septembrie 1966) „pentru merite deosebite în activitatea literară, artistică și de răspîndire a culturii naționale, cu prilejul Centenarului Academiei Republicii Socialiste România”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 740 din 26 septembrie 1966 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 66, Partea I, 11 octombrie 1966, p. 471. Ordinul „23 August” clasa I (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 633. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I (19 iunie 1973) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul creației muzicale, [...] cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 350 din 19 iunie 1973 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IX, nr. 94, Partea I, miercuri 27 iunie 1973, p. 6.

A fost distins cu Premiul de compoziție „Paul Ciuntu” (1940), Premiul de Stat (1949, 1954), a primit Premiul Academiei Române (1957), titlul de Profesor Universitar Emerit (1970), titlul de membru corespondent la “Institut de France” – “Academie de Beaux Arts” din Paris (1977) și al “Academiei Tiberină” din Roma (1981), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Creația muzicală În domeniul compoziției, Ion Dumitrescu a avut o activitate impresionantă, abordând aproape toate genurile.

Muzică de teatru

„Hamlet”, „Noaptea Regilor”, „Regele Lear”- W. Shakespeare; „Vlaicu Vodă” – A. Davila; „Lucreția Borgia” – V. Hugo; “Madame Bovary” – G. Flaubert – Gaston Baty; “Astă seară se joacă fără piesa” - L . Pirandello; „Don Juan”, „Burghezul gentilom”, „Școala femeilor” – Molierre; „Cezar si Cleopatra” – G. B. Show; „Mincinosul” – Goldoni; „Unchiașul Sărăcilă ” – Macedonski; „Corsarul ” – M. Achard; „Ifigenia in Taurida” – Goethe; „Don Carlos” – F. Schiller; „Coana Chirita” – T. Musatescu; „Luceafarul ” – M. Eminescu; “Oedip Rege” – Sofocle, (etc.)

Muzică simfonică (vor fi enumerate in ordinea in care au fost scrise):

Suita nr. 1 pentru orchestră, Suita nr. 2 pentru orchestră, Două piese pentru orchestră: Cântec și dans; Poem pentru violoncel și orchestră, Suita nr. 3 pentru orchestră, Simfonia I în Fa major, Preludiu Simfonic, Concert pentru orchestra de coarde, Suita Simfonica “Muntele Retezat” (1956), Simfonietta în Re major.

Muzică de film

„Grădinile Capitalei” (1942 – regia Paul Călinescu) „Pădurea Îndrăgostiților” (1947 – regia Jean Mihail), „În sat la noi” (1953 – regia Victor Iliu), „Nepoții gornistului” (1953 – regia Dinu Negreanu), „Brigada lui Ionuț” (1954 – regia Jean Mihail), „Desfășurarea” (1955 – regia Paul Călinescu), „Muntele Retezat” (1956 – regia Paul Călinescu)

Muzică de cameră

Sonata în La major pentru pian, Suita în stil vechi pentru violă și pian, Sonatina pentru pian, Două piese pentru pian (Ursul, Căprița), Cvartet de coarde nr. 1 in Do major.

Muzică corală

„Mărăcinul ” pentru cor mixt, „Cântece și coruri”, „Cântece pentru pionieri si școlari”, „Cântec de excursie”, „Cântece pentru copii” pentru voci egale. Muzică vocală

"Patru cântece pentru voce și pian" (1940), versuri de Octavian Goga, Alfred Moșoiu, A. Mândru, C. Sminel "Zece cântece aromânești opentru voce și pian" (1943), versuri populare din colecția Caranica

Familie

A se vedea și articolele

Ilinca Dumitrescu Modernism RO Dumitrescu (familie muzicală) Gheorghe Dumitrescu Tudor Dumitrescu

Note, referințe

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1913 Categorie:Decese în 1996 Categorie:Compozitori români de muzică cultă Ion Categorie:Muzicieni români Categorie:Oameni din Oteșani, Vâlcea Categorie:Laureați ai Premiului de Stat