Extreme Championship Wrestling (ECW) a fost o promoție americană de lupte profesionale care avea sediul în Philadelphia, Pennsylvania și operată de compania-mamă HHG Corporation. Promoția a fost fondată în 1992 de Tod Gordon ca afiliat la National Wrestling Alliance (NWA) Eastern Championship Wrestling. În anul următor, omul de afaceri și managerul de lupte Paul Heyman a preluat finalul creativ al promovării de la Eddie Gilbert. Sub Heyman, promovarea a fost botezată drept Extreme Championship Wrestling.
Promoția a fost cunoscută pentru evidențierea unui stil de „lupte hardcore”, cu meciuri prezentând în mod regulat arme (inclusiv utilizarea frecventă a meselor și a focului) și care se învârte în jurul poveștilor cu tematică pentru adulți. Deși stilul hardcore a fost accentul principal, ECW a prezentat, de asemenea, diverse stiluri internaționale de lupte profesionale care nu sunt de obicei întâlnite în SUA, de la lucha libre mexicană până la puroresu japoneză.
Direcția creativă a lui Heyman a creat noi vedete și a stabilit ECW ca a treia promovare națională majoră de lupte în Statele Unite în a doua jumătate a anilor 1990, concurând cu World Wrestling Federation (WWF, acum WWE) și World Championship Wrestling (WCW). HHG a renunțat la ECW în 2001, când nu a reușit să obțină un nou contract național de televiziune, iar World Wrestling Entertainment, Inc. a achiziționat activele companiei din faliment în ianuarie 2003. Compania avea să rămână activă până în 2007.
După succesul emisiunii tribut One Night Stand din 2005, WWE a relansat ECW ca a treia marca WWE în 2006, alături de mărcile existente Raw și SmackDown. A debutat pe 13 iunie 2006, la Sci Fi în Statele Unite și a rulat aproape patru ani, până când și-a difuzat ultimul episod pe 16 februarie 2010, pe Syfy.
Istorie
Origine si parteneriat cu NWA(1989–1994) ECW și-a avut originile în 1989 sub bannerul Tri-State Wrestling Alliance (TWA) deținut de Joel Goodhart. ECW ar continua, de fapt, să folosească fosta centură de campionat Tri-State Heavyweight pentru a-și reprezenta propriul Campionat Mondial, deși titlul ECW nu a fost considerat o continuare a acelui titlu. În 1992, Goodhart și-a vândut partea din companie partenerului său, Tod Gordon, care și-a creat propria promovare din rămășițele TWA, Eastern Championship Wrestling (ECW). Când a fost înființată Eastern Championship Wrestling, nu era membru al Alianței Naționale de Luptă (NWA), deși ulterior s-a alăturat alianței la ordinul principalului său booker „Hot Stuff” Eddie Gilbert. Gilbert, prin poziția sa de agent principal al ECW, a reușit să-și asigure timp de televiziune pe SportsChannel Philadelphia începând cu aprilie 1993. Gilbert, după o ceartă cu Tod Gordon, a fost înlocuit în septembrie 1993 de omul de afaceri Paul Heyman, în vârstă de 28 de ani. Heyman, cunoscut în lupte drept Paul E. Dangerously, tocmai fusese concediat de World Championship Wrestling (WCW) și căuta o nouă provocare.
Indepartare de NWA(1994) În 1993, acordul de neconcurență al lui Jim Crockett cu Ted Turner, care a cumpărat World Championship Wrestling (WCW) de la Crockett în noiembrie 1988, a fost încheiat și a decis să înceapă din nou promovarea cu NWA, devenind din nou membru al alianței. Crockett s-a dus la Tod Gordon și i-a cerut să organizeze un turneu pentru cel mai mare premiu al NWA, centura Mondial NWA de greutate grea, în zona natală a ECW din Philadelphia, Pennsylvania, pe 27 august 1994. Președintele NWA Dennis Coralluzzo a susținut că Crockett și Gordon vor încearcă să monopolizeze titlul (asemănător cu acțiunile lui Crockett din anii 1980) și a declarat că Crockett nu a avut aprobarea consiliului NWA, ceea ce a dus la Coralluzzo să supravegheze personal turneul. Gordon s-a jignit la Coralluzzo pentru jocurile sale de putere și a început să gândească la un plan de separare a ECW de NWA printr-o manieră controversată și publică, care ar atrage atenția asupra ECW și ar insulta organizația NWA. Gordon plănuia ca Shane Douglas, care trebuia să înfrunte 2 Cold Scorpion în finala turneului pe 30 august 1994, să arunce centura centuraui Mondial NWA de greutate grea după ce a câștigat ca un act de sfidare. Shane Douglas a renunțat la NWA World Heavyweight Championship în favoarea ECW World Heavyweight Championship în 1994 Tod Gordon și Paul Heyman au plănuit inițial ideea de a da jos centura NWA World Heavyweight Championship. Heyman l-a convins pe Douglas observând că negativul ar fi doar că tradiționaliștii NWA i-ar vedea doar ca trădători ai tradiției. La decizia lui Douglas s-a adăugat animozitatea dintre Douglas și președintele NWA Dennis Coralluzzo, care la acea vreme l-a criticat public pe Douglas și le-a spus cărților afiliați la NWA să nu-l rezerve pe Douglas pentru spectacole. Coralluzzo credea că Douglas era un „risc rău” și avea tendința de a nu se prezenta la evenimente. În cele din urmă, Douglas a decis să ducă la bun sfârșit planul lui Gordon și Heyman, inspirat de motto-ul tatălui său de „a face bine către oamenii care fac bine cu tine”. După ce se uită în sus și a spus: „Asta este în seara asta, tată”, Douglas a aruncat centura centuraui Mondial de Greutăți NWA, afirmând că nu vrea să fie campion al unei „promotii moarte” care „a murit în urmă cu șapte ani”. Apoi a ridicat centura pentru titlul Eastern Championship Wrestling și a declarat-o a fi un World Heavyweight Championship – numindu-l singurul titlu real din lume rămas în luptele profesioniste. Când și-a amintit acest eveniment ani mai târziu, Paul Heyman a declarat următoarele într-o conversație din 1998: NWA a fost de școală veche când școala veche nu mai era la modă. Am vrut să ne punem amprenta, am vrut să ne despărțim de haita, am vrut să anunțăm lumea că nu suntem doar o promotie independentă. Coralluzzo a fost intervievat după eveniment și a declarat că Douglas va fi campionul mondial al NWA „fie că îi place sau nu”, numind acțiunile lui Douglas o „rușine” și a spus că se va deplasa pentru ca Douglas să fie dezbrăcat atât de categoria grea mondială NWA. Championship și Eastern Championship Wrestling Heavyweight Championship, numindu-l „nemeritat” de ambele titluri. Gordon a făcut următorul anunț cu privire la următoarea ediție a programării NWA-ECW: Am ascultat cu mare interes când reprezentantul consiliului de administrație al NWA și-a luat asupra sa să vă informeze că au puterea de a forța NWA-Eastern Championship Wrestling să nu recunoască Franciza, Shane Douglas, ca campion mondial la categoria grea. Ei bine, de astăzi la prânz, am renunțat la NWA-Eastern Championship Wrestling. În locul său va fi ECW - Extreme Championship Wrestling - și îl recunoaștem pe Shane Douglas, drept campionul nostru mondial la categoria grea. Și încurajăm orice luptător din lume de astăzi să vină la ECW pentru a provoca centura respectivă. Acesta este ECW, Extreme Championship Wrestling, care schimbă fața luptei profesionale. Promoția a prezentat multe stiluri diferite de lupte profesionale, inclusiv meciuri de lupte hardcore, precum și stiluri de luptă libre și japonez.
Show-uri in arena ECW si expasiunea pe TV(1994–1997) Cea mai mare parte a spectacolelor ECW au rămas la ECW Arena, un fost depozit izolat sub o secțiune a autostrăzii Interstate 95. Scaunele constau în scaune pliante simple și patru seturi de tribune portabile, cu scena neconvențională care reflectă stilul plin de mizerie al promoției în sine. Emisiunile au fost difuzate marți seara pe un post de sport local prin cablu din Philadelphia (filiala locală a SportsChannel America, SportsChannel Philadelphia). După ce Sports Channel Philadelphia a ieșit din difuzare în 1997, emisiunea s-a mutat pe WPPX-TV 61. Mai târziu, a fost mutat la un fost post de difuzare independent (WGTW 48) din Philadelphia, fie vineri, fie sâmbătă seara și la 1:00 dimineata sau la 2:00 dimineata. Emisiunile au fost, de asemenea, difuzate pe rețeaua MSG din New York în serile de vineri (sâmbătă devreme dimineața) la 2:00 dimineata. Din cauza obscurității posturilor și a ECW în sine, precum și a lipsei de supraveghere a FCC la acea oră târzie. , de multe ori insultele și violența nu au fost editate din aceste emisiuni, împreună cu utilizarea pe scară largă a muzicii și videoclipurilor cu drepturi de autor.
Paul Heyman si relatiile cu USWA si WWF(1995–2000) În 1995, Tod Gordon a vândut Extreme Championship Wrestling, Inc., directorului său de rezervă, Paul Heyman, tranzacționând ca HHG Corporation. După aceea, Gordon a rămas în ECW în calitate de comisar principal. La câțiva ani după ce a fost „comisarul” ECW, Gordon a părăsit ECW în mai 1997, absența sa a fost explicată în emisie că s-a retras din lupte din cauza familiei. Au circulat, totuși, zvonuri că Gordon a fost concediat de Heyman după ce a fost suspectat ca o „cârtiță din vestiar” pentru o promovare de lupte rivale, ajutând la atragerea talentelor la World Championship Wrestling. miniatura|New Jack in ECW, 1998 Din punct de vedere al poveștii, Vince McMahon a devenit pentru prima dată „conștient” de ECW în timpul evenimentului King of the Ring din 1995, în baza ECW din Philadelphia. În timpul meciului dintre Mabel și Savio Vega, mulțimea a început brusc să scande, „ECW! ECW! ECW!”. Pe 22 septembrie 1996, la evenimentul In Your House: Mind Games din Philadelphia, vedetele ECW The Sandman, Tommy Dreamer, Paul Heyman și Taz erau în primul rând, Sandman chiar intervenind într-un meci (când a aruncat bere lui Savio). Vega în timpul meciului său cu curea cu Bradshaw). McMahon a recunoscut statutul ECW ca o promoție locală, în curs de dezvoltare. În noaptea următoare la WWF Monday Night RAW, difuzat pe 23 septembrie 1996, la începutul unui meci dintre The Bodydonnas vs. British Bulldog și Owen Hart, Bill Alfonso și Tazz au putut fi văzuți invadând programul. Atât Tazz, cât și Alfonso au reușit să sară cu succes șinele de securitate, iar Tazz a reușit să afișeze vizibil un semn portocaliu strălucitor cu litere negre pe care scria „Sabu Fears Tazz-ECW”. Pe 24 februarie 1997, ECW a „invadat” Raw din Manhattan Center. Au avansat o poveste, au conectat primul lor pay-per-view și au lucrat trei meciuri în fața publicului WWF, în timp ce McMahon a chemat acțiunea atât cu Jerry „The King” Lawler, cât și cu Paul Heyman. Centrul Manhattan din New York a fost plin de un număr mare de fani ECW, care le-au dat luptătorilor WWF „Boring!” scandează când au simțit că este justificat. De asemenea, când interpreții ECW au sosit, au apărut și au prezentat publicului WWF de luni seara câteva cântece ale grupului ECW. Această invazie a declanșat o ceartă inter-promoțională între ECW și Asociația de Lupte din Statele Unite ale Americii a lui Lawler. Lawler a disprețuit ECW în fața camerei și a convins luptători precum Rob Van Dam și Sabu să i se alăture într-o cruciada anti-ECW. Pe tot parcursul anului 1997, luptătorii ECW au apărut în programele de televiziune USWA și invers. Ca parte a relației de lucru dintre ECW și WWF, un număr de luptători contractați de WWF au fost trimiși la ECW pentru condimentare în 1997, inclusiv Droz și Brakkus.
Pe 13 aprilie 1997, ECW a difuzat prima carte de lupte cu plată-per-view (PPV) Barely Legal, evidențiată de Terry Funk care l-a învins pe Raven pentru a câștiga centura Mondial ECW la categoria grea. În iunie 1997, evenimentul companiei Wrestlepalooza '97 a prezentat meciul final al lui Raven ECW înainte de a pleca la WCW. În acest meci, Tommy Dreamer l-a învins în sfârșit pe Raven, dușmanul său de multă vreme. Sărbătoarea lui Dreamer a fost însă de scurtă durată, deoarece Jerry Lawler, împreună cu Sabu și Rob Van Dam au apărut pentru a-l ataca pe Dreamer. Acest lucru a stabilit un meci între Dreamer și Lawler la pay-per-view, 1997 Hardcore Heaven, pe 17 august, care a fost câștigat de Dreamer. ECW a continuat până în 1998 și începutul lui 1999 cu un șir de pay-per-view-uri de succes.
Controversa Mike Awesome si XPW(1999–2000)