thumb|Semilună decorată, colorată și iluminată în timpul Ramadanului, în Iordania thumb|Moscheea sultanului Ahmed din Istanbul Ramadanul (în , Ramaḍān, în , în ) este a noua lună a calendarului Islamic și marchează perioada postului obligatoriu pentru toți musulmanii. De asemenea este un moment important pentru comemorarea istoriei sacre a Islamului. Acest act, postul, reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului și necesită abținerea de la orice fel de mâncare, băutură și activitate sexuală de la răsăritul până la apusul zilelor.
Luna Ramadan este o lună binecuvântată și este comemorată Laylat al-Qadri (noaptea destinului), reprezentând pogorârea Coranului. Recitarea și lecturarea Coranului sunt practicate cu deosebire în această lună.
Postul se termină prin Sărbătoarea încheiererii postului „aid al-fitr”.
Luna a noua a calendarului musulman, însemnând în limba arabă „mare căldură”, desemnează luna sacră de încetare a ostilităților în tradiția arabă preislamică. În raport cu calendarul gregorian, cel musulman cuprinde doar 354 de zile, motiv pentru care Ramadanul este decalat în fiecare an.
Istorie miniatura|Hurghada (din Egipt), în timpul Ramazanului (octombrie 2004 d.C.) Luna Ramadan este considerată a fi luna sfântă a anului, deoarece este luna în care a fost revelat Coranul. Cartea sfântă i-a fost revelată lui Muhammad în Noaptea Destinului (Laylat al-Qadri).
Luna Ramadan este marcată de post (sawm), a cărui respectare timp de o lună constituie o obligație pentru fiecare musulman. Începutul său este determinat de către autoritățile religioase sau prin calcule astronomice și trebuie să corespundă cu luna nouă.
În timpul postului oamenii sunt încurajați să asculte recitările din Coran și să își îmbunătățească propriile cunoștințe. Perioada postului nu este o noutate adusă de Islam, aceasta fiind moștenită de la religiile de dinainte. Tradiția postului observată la evrei în timpul sărbătorii Yom Kippur, conectată cu revelarea cărții sfinte Tora, lui Moise. În Coran se menționează că postul le-a fost lăsat musulmanilor așa cum mai înainte le fusese lăsat evreilor. "O, voi ce credeți! Și vouă vă este scris postul, precum a fost scris și leaturilor dinaintea voastră. Poate vă veți teme!" (Coran, 2- sura Vaca: 183).
În cursul Ramadanului, luna în care a fost revelat Coranul, toți musulmanii în vârstă de peste 7 - 10 ani erau obligați să se abțină de la mâncare, băutură, relații sexuale, din zori și până la căderea nopții, erau exceptați cei prea debili fizic, bolnavii mintal, cei care efectuau munci grele sau se aflau în război ori în călătorie. Acesta era considerat un gest solemn de pocăință și de negare a sinelui de dragul lui Dumnezeu. Musulmanii care țineau post își începeau ziua cu o declarație de intenție și își puteau petrece noaptea cu rugăciuni speciale. În acest fel musulmanii se apropie de Dumnezeu și unii de alții. Postul ținut alături de un întreg sat sau oraș întărea sentimentul apartenenței la o singură comunitate. Orele de după căderea nopții puteau fi petrecute în vizită și cu mese luate în comun. Sfârșitul Ramadanului era marcat de una dintre cele mai mari sărbători ale anului liturgic, cu mai multe zile de petreceri, vizite și cadouri.
Date importante Începutul și sfârșitul Ramadanului sunt determinate conform calendarului lunar.
Lungimea și durata Ramadanului variază de la o țară la alta în fiecare parte a lumii, în funcție de orbita soarelui din fiecare regiune. În medie, musulmanii postesc de la 12 la 16 ore pe zi. De exemplu, musulmanii care trăiesc în țări precum Indonezia, Malaezia, Australia, Africa de Sud și Noua Zeelandă postesc doar aproximativ 11 până la 12 ore, în timp ce oamenii din regiuni polare precum Canada, Norvegia, Rusia, Finlanda și Suedia trebuie să postească de la 16 ore la 17 ore.
Deoarece perioada Ramadanului adoptă calendarul lunar care are 354 de zile, sunt posibile și ocazii în care două Ramadanuri au loc într-un an gregorian.
Hassan Ahmed Al Hariri, directorul executiv al Dubai Astronomy Group, a observat că vor avea loc două Ramadanuri în 2030: unul la începutul lunii ianuarie și altul la sfârșitul lunii decembrie. În acel an, aid al-Fitr va cădea la începutul lunii februarie, iar cel de-al doilea Ramadan va începe imediat după sezonul Crăciunului din decembrie.
Fenomenul s-a întâmplat și în 1997, când primul Ramadan a început pe 10 ianuarie, iar al doilea a urmat pe 31 decembrie. Se întâmplă la fiecare 33 de ani și se așteaptă să se întâmple din nou în 2063.
Începutul și încheierea Ramadanului Începutul postului este determinat vizual când luna nouă este văzută la sfârșitul lunii a opta, Shaaban. De asemenea luna se sfârșește prin apariția unei noi luni în a zecea lună, Shawwal cu cele trei zile de sărbătoare a Întreruperii postului. Întâi apărut pe durata verii în calendarul solar al arabilor din perioada pre-islamică, Ramadan a devenit o lună lunară o dată cu apariția Islamului și avansează cu 11-12 zile în fiecare an, în raport cu calendarul solar.
Conform tradiției, arhanghelul Gavriil i s-a arătat profetului Muhammad în cea de-a 27-a noapte a lunii Ramadan, pentru a-i revela Coranul. Înainte de celebrarea acestui eveniment important din islam, postul a fost introdus în timpul acestei luni sacre, în al doilea an al hejirei (anul 624 al erei creștine).
Postul se încheie prin Sărbătoarea încheierii postului „aid al-fitr”.
Noaptea Destinului
Noaptea destinului, Laylat al-Qadri, este considerată cea mai sfântă noapte a anului. Este noaptea în care Coranul i-a fost revelat profetului Muhammad de către îngerul Gavriil, fiind a 27-a noapte a lunii Ramadan. este o noapte prielnică pentru rugăciuni și invocări, considerându-se că este mai benefică decât mii de luni de rugăciuni. Astfel că mulți musulmani petrec o parte din noapte, sau chiar toată noaptea rugându-se și citind din Coran.
Evenimente din timpul Ramadanului De-a lungul timpului în lunile care marcau Ramadanul au avut loc diverse evenimente importante pentru civilizația Islamică. Evenimente istorice sacre din perioada ramadanului:
moartea Hadijei (prima soție a lui Muhammad) în 619 nașterea Fatimei (fiica lui Muhammad și mama imamilor șiiți) asasinarea lui Ali ibn Abi Talib (al 4 lea calif și primul imam șiit) în 661
Practici religioase Postul miniatura|Moscheea "Hurghada" și Calea El Nasr din localitatea egipteană Dahar, în timpul Ramadanului Postul este o disciplină spirituală pentru a obține stăpânirea de sine și o ocazie pentru ca omul să se întoarcă spre sine. În timpul zilei, cel ce postește nu poate să bea sau să mănânce, nici să se dea unei plăceri a simțului. Sunt interzise și fumatul, cântatul sau ascultatul muzicii și relațiile sexuale. După rugăciunea de seară postul este întrerupt printr-o masă ușoară. O masă mai substanțială este luată mai târziu și din nou una ușoară înainte de zori. În multe cartiere, precum și sate există persoane care anunță că se apropie zorii și trebuie să mănânce. Postul este obligatoriu pentru orice persoană validă, cu excepția femeilor însărcinate sau care alăptează și a copiilor mici. Călătorii sunt scutiți, dar vor trebui să recupereze zilele pierdute, la fel și bolnavii și toți cei care din diverse motive nu au ținut postul.
miniatura|Iftar în timpul Ramadanului Copiii încep treptat să postească, la început o jumătate de zi, o zi, mai multe zile, până când se simt capabili să respecte tot postul.
Modul de determinarea a duratei postului este strâns legat de calendarul lunar, care a fost refăcut de profet în întregime. Potrivit tradiției, numai observarea cornului lunii noi (semilunii) permitea să se fixeze începutul și sfârșitul Postului, pentru determinarea căruia calculul astronomic a fost folosit doar în perioada Fatimizilor.
Postul reprezintă o renunțare la bunurile lumești și de solidaritate față de săraci. Acesta se încheie printr-o sărbătoare, urmată de împărțirea către săraci a unor daruri de sfârșit al postului. Se recomandau și posturi suplimentare, în afară de cele obligatorii, precum și recitarea unor rugăciuni, în timpul nopților de Ramadan.
Încălcarea postului Juriștii perioadei clasice musulmane au studiat în detaliu cazurile de violare a postului, într-un spirit legalist, ilustrat și prin citatul „ Femeile care, torcând inul, apucă firele cu gura ca să le unească, pot ele să exercite această meserie în timpul postului de Ramadan. Dacă inul este din Egipt, lucrul este permis; el ar fi însă oprit dacă inul ar fi de Dimma, căci acesta are un anumit gust ce se răspândește în gură. De altfel, lucrul nu poate fi îngăduit decât dacă este vorba de femei sărace. Dacă, atunci când toarce, femeia simte un gust sărat în fundul gurii, postul ei devine ineficace.” Probleme asemănătoare se puneau în ceea ce privește pulberea fină care se împrăștie din făină, din ghips, din tanin, din cărbune, din in etc. miniatura|Suhur Călcarea voită a postului: juriștii spuneau: „credinciosul care întrerupe postul prin legături trupești, trebuie să reînceapă postul, pentru răscumpărare, după luna Ramadanului și mai trebuie să dezrobească un sclav. Dacă nu găsește sclav, el va posti timp de două luni la rând. Dacă este incapabil de a face acest post, el va hrăni 60 de săraci. Dacă nu-i găsește, el va fi scutit de ispășirea prescrisă.” În caz de intrerupere involuntară datorată unei stări de impuritate, pentru femei mai ales, un post compensator trebuia îndeplinit.
În Coran este menționat ce are voie să facă fiecare credincios în parte și cât timp trebuie să postească.
Suhur și Iftar miniatura|Iftar, acasă În fiecare zi, înainte de apariția zorilor, musulmanii servesc o masă rapidă (suhur) și ușoară, urmată de prima rugăciune a zilei.
Iftar este de obicei prima masă care întrerupe postul. Conform tradiției, profetul Muhammad întrerupea postul mâncând trei curmale. în această perioadă adunările sociale sunt frecvente. Mâncărurile tradiționale sunt puse în evidență și conțin și dulciurile tradiționale, multe dintre ele fiind preparate doar în perioada Ramadanului. De obicei, desertul este partea cea mai importantă a iftarului. Acesta poate fi celebrat atât acasă, cât și în spațiul public. miniatura|harira Există diverse tipuri de mâncăruri și deserturi tradiționale servite seara, la întreruperea postului și la apariția zorilor. În nordul Africii rețeta favorită pentru masa cu care se întrerupe postul este o supă cremă numită harira, preparată din carne, năut, linte, roșii și ierburi proaspete. Turcii prepară o ciorbă de burtă, servită cu o pâine numită pita Ramadan. Ramadaniyya, un desert preparat din fructe uscate care au fost înmuiate în timpul nopții, este preferat în peninsula Arabă. Musulmanii din sud estul Asiei prepară un fel special din carne și curry și un desert numit dodol, preparat din zahăr, făină de orez și lapte de cocos.
Rugăciunea și lecturarea Coranului Rugăciunile din timpul postului sunt foarte importante pentru fiecare musulman. De asemenea aceștia se strâng în fiecare noapte din Ramadan în moschei pentru a recita din Coran.
Pe lângă post, rugăciunile zilnice și actele de caritate, în timpul Ramadanului, musulmanii sunniți, practică rugăciuni superioare, cunoscute cu numele de tarawih, în timpul nopții și pe tot parcursul acestei luni. Musulmanii șiiți nu acceptă această formă de rugăciune.
Practici culturale miniatura|227x227px|Fanus (felinar special) pentru Ramadan