Isus din Nazaret

Isus din Nazaret sau Iisus Hristos, Christos sau Cristos (în aramaică ישוע, Ieșua, în ebraică יֵשׁוּעַ‎, Ieșua arhaic Iehoșua, grecizat Ἰησοῦς, Iesous, latinizat Iesus; n. ca. 4 î.e.n.,Potrivit papei Benedict al XVI-lea, Isus s-a născut de fapt cu câțiva ani înaintea datei de referință folosite în prezent, cel mai probabil între 6-4 î.Hr. - Nick Squires - Jesus was born years earlier than thought, claims Pope , The Telegraph, 21 noiembrie 2012 conform Bibliei la Betleemul Iudeei,JESUS’ NATIVITY—Where Was Jesus Born? (And When?) Biblical Archaeology Review ca fapt istoric probabil la NazaretMartin, Dale. . Yale Courses. — d. ca. 30 e.n., Ierusalim) este fondatorul și figura centrală a creștinismului, și unul din cele mai importante simboluri ale culturii occidentale, majoritatea bisericilor creștine considerându-l drept Fiul lui Dumnezeu,The first sentence of the Gospel of Mark (Mk 1:1) includes Son of God and the term is also part of the Nicene Creed, the most widely used Christian creed. drept Mesia cel vestit de Vechiul Testament iudaic și drept al doilea personaj al Trinității creștine.

Isus a fostIn a 2011 review of the state of modern scholarship, Bart Ehrman (who is a secular agnostic) wrote: "He certainly existed, as virtually every competent scholar of antiquity, Christian or non-Christian, agrees" B. Ehrman, 2011 Forged : writing in the name of God ISBN 978-0-06-207863-6. page 285Robert M. Price (an atheist who denies existence) agrees that this perspective runs against the views of the majority of scholars: Robert M. Price "Jesus at the Vanishing Point" in The Historical Jesus: Five Views edited by James K. Beilby & Paul Rhodes Eddy, 2009 InterVarsity, ISBN 0-281-06329-X page 61Robert E. Van Voorst states that biblical scholars and classical historians regard theories of non-existence of Jesus as effectively refuted. James D. G. Dunn "Paul's understanding of the death of Jesus" in Sacrifice and Redemption edited by S. W. Sykes (Dec 3, 2007) Cambridge University Press ISBN 0-521-04460-X pages 35–36 states that the theories of non-existence of Jesus are "a thoroughly dead thesis" un predicator iudeuEl judaísmo de Jesús no es cuestionado en la actualidad por ningún estudioso serio del Jesús histórico. Como escribe William Arnal («The cipher “judaism” in contemporary historical Jesus scholarship», en John S. KLOPPENBORG (ed.): Apocalypticism, anti-semitism and the historical Jesus, pág. 24, «no contemporary New Testament scholar contests that Jesus was a jew». Véase, por ejemplo, el libro de Joseph Klausner: Jesús de Nazaret. Barcelona: Paidós, 2006, ISBN 84-493-1834-3, quien manifiesta de manera terminante «Jesús era judío, y siguió siendo judío hasta su último aliento» (pág. 469). Con igual claridad se expresa Edward Kessler, en «Jesus the jew» (artículo en BBC.co.uk): «One of the certain facts about Jesus was that he was a Jew. He was a child of Jewish parents, brought up in a jewish home and reared among jewish traditions. Throughout his life, Jesus lived among Jews and his followers were jews». Bart D. Ehrman ha señalado que «una de las ironías del cristianismo primitivo es que Jesús mismo era un judío que veneraba al Dios de los judíos, observaba las costumbres judías, interpretaba la ley judía y tuvo discípulos judíos, que le consideraban el mesías judío» (Bart D. EHRMAN: Jesús no dijo eso. Barcelona: Ares y Mares, 2007, ISBN 978-84-8432-852-0; P. 233). Un desarrollo amplio del tema, con referencia a las investigaciones de Geza Vermes, puede encontrarse en la red: «Jesus the jew», artículo de Jonathan Went, en inglés. Los autores de la llamada tercera búsqueda del Jesús histórico han hecho especial incidencia en el judaísmo de Jesús. Véase, por ejemplo: John Dominic Crossan (Jesús, vida de un campesino judío, 1994, ISBN 84-7423-655-X; Jesús desenterrado, ISBN 84-8432-459-1); Bart Ehrman (Jesús, el profeta judío apocalíptico, 2001, ISBN 84-493-1027-X); E. P. Sanders (La figura histórica de Jesús, 2000, ISBN 84-8169-400-2); Geza Vermes (Jesús el judío: los manuscritos leídos por un historiador, 1994, ISBN 84-7669-213-7; La religión de Jesús el judío, 1996, ISBN 84-7979-201-9); J. P. Meier (Un judío marginal. Nueva visión del Jesús histórico. I, II 1-2, III. Estella: Verbo Divino, 2001 ss.), entre muchos otros. din Galileea, Iudeea, ce a trăit în timpul ocupației romane a Israelului, a fost botezat de către Ioan Botezătorul, și a fost răstignit pe cruce la Ierusalim în jurul anului 30, sub guvernarea lui Ponțiu Pilat.

Conform tradiției creștine apostolice, căreia i se datorează în mare măsură ceea ce se cunoaște despre Isus,Există totuși și o mulțime de referințe despre Isus și la autori necreștini, atât romani cât și evrei, începând cu Tacitus, Suetonius sau Plinius cel Tânăr în corespondența sa cu Traian cf. Alicia M. Canto, «Textos históricos sobre Jesús de Nazareth» (artículo en Celtiberia.net, del 8 de diciembre de 2005) deși în unele cazuri pot exista anumite îndoieli că este vorba de aceleași personaje evanghelice. principalele texte sursă care discută despre Isus sunt cele patru evanghelii canonice (Matei, Marcu, Luca și Ioan) la care se adaugă celelalte cărți ale Noului Testament. Trăsăturile fundamentale ale imaginii sale în creștinism se datorează anumitor evenimente majore ale existenței sale relatate în Biblie: Nașterea, Minunile săvârșite, Răstignirea și Învierea, precum și învățăturii și retoricii discursului său.

Cu numele Isa ibn Maryam (Isus fiul Mariei) sau Isa al-Masih (Isus Hristos), Isus este considerat de Islam unul dintre principalii profeți ai lui Allah și este cinstit și respectat de către musulmani.Prof. dr. Şaban Ali Düzgün, "Uncovering Islam: Questions and Answers about Islamic Beliefs and Teachings ", Ankara: The Presidency of Religious Affairs Publishing, 2004Numele lui Isus este menționat în mai multe versete din Coran cum ar fi: Sura 3 52-53, Sura 5 112-115 http://ar.islamway.com/SF/quran/data/The_Holy_Quran_Romanian.pdf De asemenea Coranul menționează și o a doua venire a lui Isus, în strânsă legătură cu sfârșitul lumii sau judecata eiSura 43, 57-67, 61. Și el (Isus, întoarcerea lui) va fi un semn pentru Ceas (Ziua Judecății); deci nu vă îndoiți în privința lui și urmați-mă pe mine, căci aceasta este o cale dreaptă!" http://ar.islamway.com/SF/quran/data/The_Holy_Quran_Romanian.pdf și anume Isus se va reîntoarce drept ajutor al lui Mahdi.

Dezvoltarea reprezentărilor lui Isus Hristos, fără luarea în seamă a chipului său real sau presupus istoric, a dominat din antichitatea târzie până în prezent. Formele de expresie centrale ale acestei imagini îl reprezintă pe Hristos tronând ca Atotțiitor în Biserica Răsăritului, iar în Biserica Occidentului pe Hristos răstignit ca Mântuitor.

Scrierea Iisus cu un dublu „i” inițial se datorează iotacismului apărut în limba greacă comună, limba evanghelilor, dar și datorită influențelor elene și slavone din epoca medievală și epoca modernă timpurie.

Data și locul nașterii

Conform tradiției, acceptată în general ca adevăr istoric, Isus s-a născut în jurul anului 4 î.e.n. și a murit în jur de 30 e.n., fiind martirizat prin răstignire. Evangheliile lui Matei și Luca, precum și Evanghelia după Toma menționează ca loc al nașterii orașul Bethleem Efrata (Mt 1-2, Lc 1-2). Istoricii nu au căzut de acord asupra locului nașterii lui Isus. Mulți dintre eiAcesta este un punct de vedere ignorat de publicul larg dar deseori întâlnit în universitățile americane și acceptat de ele. Cf. WHERE WAS JESUS BORN? (AND WHEN?), Biblical Archaeology Review. Citat: „We invited Steve Mason of Toronto’s York University to lay out the little-known but more widely accepted (there’s an oxymoron for you!) view that Jesus was born in Nazareth.” consideră așezarea Nazaret ca locul nașterii sale, aceasta fiind localitatea prezentată de autorii evangheliilor sinoptice drept „domiciliu al familiei sale” (Mc 6,1; Mt 13,54; Lc 2,39). Nazaretul pare cea mai bună aproximare a locului nașterii lui Isus. Ca alternativă, unii numesc Betleem de Galileea,Bruce D. Chilton 'Recovering Jesus' Mamzerut', in: James H. Charlesworth (ed.), Jesus and Archaeology. 2006, p. 84-110; aici 95-96. Cf. Bruce Chilton, 'The Mamzer Jesus and His Birth'. o așezare la 10 km de Nazaret, deoarece Betleemul Iudeei nu poate fi luat în seamă din lipsă de dovezi arheologice că ar fi fost locuit în timpul lui Isus.Vezi Aviram Oshri de la Institutul Arheologic Israelian, 'Where was Jesus born', Archaeology 58.6 (2005), Rezumat.

În ortodoxie Dumnezeu este unul în ființă și întreit în persoane (Tatăl, Fiul și Sfântul Duh). Acestă dogmă susține că Iisus ca ființă divină a existat în Tatăl, împreună cu Sfântul Duh, înainte de întrupare. Astfel se păstrează egalitatea între persoanele Sfintei Treimi.

Conform unei doctrine ontologice, Iisus ar fi preexistat în ceruri, înainte de concepția sa, concept legat de Sfânta Treime.George Ferguson, 1996 Signs & symbols in Christian art, ISBN 0-19-501432-4 pag. 92

Nume

Isus a fost menționat în textul grec al evangheliilor ca Ιησούς Χριστός, în transcriere latină Iesus Christus.

Prenumele vechi evreiesc este Ieșua (arhaic Iehoșua), „ישוע”, care înseamnă „YHWH mântuiește”. Această formă a fost elenizată inițial sub forma Iason (Ἰάσων),Faptele Apostolilor 17, 5-9 apoi a fost adaptată de traducătorii Septuagintei la greacă sub forma Iησους Iēsoûs, cu aluzie la alte persoane care aveau același prenume. Pe de altă parte, forma grecească Χριστoς, Hristós, este o traducere a ebraicului „משיח” mașiach (de unde și Mesia), care înseamnă „uns”.

Prenumele în limba română ar provini din limba slavonă їисоусъ (iisusŭ), care a fost preluat din limba greacă comună Ἰησοῦς (Iēsoûs) care prezintă inițial un hiat (AFI: /i.iˈsus/.) Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost Jssus (Catehismul lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj).

În limba română forma Iisus Hristos, utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română,

Grafia Iisus este etimologică, ea reproducând sunetul η din Ιησούς, care în latină a fost redat ca e (Iesus). Tendința de pronunța eta (η) la fel ca și iota (ι) în greacă a început din Perioada elenistică și a continuat până la dispariția unui fonem disntict asociat literei eta în jurul secolului II d.Hr. Transliterarea Iisus în limba română, folosită în Bibliile ortodoxe și în majoritatea literaturii ortodoxe moderne, este o recurență slavonă, fidelă scrierii grecești (alfabetul chirilic este derivat din alfabetul grec, iar Biserica Ortodoxă Română a folosit alfabetul chirilic până în 1860). Argumentului etimologic pentru scrierea Iisus i se adaugă faptul că, pe lângă limba greacă, sursa tuturor limbilor europene pentru numele Iisus, atât în ebraică (Iehoșua, Ieșua), cât și în limbile europene începând cu latina (Iesus și în latina medievală Jesus, în care j nu reflectă sunetul scris așa în franceză, ci semivocala i [j]) numele este pronunțat cu două vocale înainte de primul s, anume [i-e], [i-i] sau [j-e], iar în limbile moderne sunetul inițial poate fi [ʒ] (fr. Jésus) sau [dʒ] (engl. Jesus). Aceste paralele etimologice pot motiva utilizarea a două litere înainte de s (pentru rostirea a doi [i] în hiat și în limba română.Ciorănescu, Alexandru, Dicționarul etimologic român, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998Bailly, A. Le Grand Bailly, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000Panovf, Irina, Romanian-English, English-Romanian Dictionary, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 (Ed. Lucman, 2002, 2004)Biblia sau Sfânta Scriptură, cu aprobarea Sfântului Sinod, Societatea Biblică Interconfesională din România, 1988)