220px|right|thumb|Foametea din Etiopia 1984-1985 miniatura|220x220px|Potrivit Human Rights Watch, Mengistu Haile Mariam a contribuit la organizarea unor politici care au multiplicat efectele foametei. El a fost condamnat la moarte în Etiopia pentru crime comise în timpul guvernării sale. , Mengistu trăia în exil în Zimbabwe. Foametea din Etiopia dintre anii 1983-1985 a afectat 7,75 milioane de oameni (din cei 38-40 de milioane ai Etiopiei) și a lăsat aproximativ 300.000 până la 1,2 milioane de morți. 2,5 milioane de oameni au fost strămutați în interiorul țării, în timp ce 400.000 de refugiați au părăsit Etiopia. Aproape 200.000 de copii au rămas orfani.

Conform Human Rights Watch, mai mult de jumătate din mortalitatea sa ar putea fi atribuită „abuzurilor drepturilor omului care au cauzat ca foametea să se declanșeze mai devreme, să lovească mai puternic și să se extindă mai departe decât s-ar fi întâmplat altfel”. Potrivit Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, „în toamna anului 1984, regiunile cele mai afectate au fost Tigray, Wollo și Eritreea, zone cu rețele rutiere și de transport extrem de limitate. Mai mult, aceste regiuni au fost scenele unor rebeliuni antiguvernamentale de lungă durată, care au creat situații de securitate precare”. Foametea în ansamblu a avut loc la un deceniu de la începutul Războiului Civil din Etiopia.

Din 1991, explicația preferată pentru foametea din 1983–1985 este „ războiul și seceta”. Potrivit organizațiilor Human Rights Watch și Oxfam, foametele care au lovit Etiopia între 1961 și 1985, și în special cea din 1983–1985, au fost create parțial de politicile militare ale guvernului, în special de un set de așa-numite strategii contrainsurgente (împotriva soldaților de gherilă ai Frontului Popular de Eliberare din Tigray) și de „transformare socială” în zonele non-insurgente (împotriva locuitorilor din provincia Tigray, provincia Wollo și altele asemenea).

Prezentarea situației din Etiopia

Economia țării se bazează în special pe agricultură. În această ramură lucrează patru cincimi din populație, și exportul este în procent de 90% constituit din produse agricole. Dintre aceste, cel mai important export, este exportul de cafea. Circa 15 milioane de etiopieni, un sfert din populația țării, lucrează în ramura producției de cafea. Producția agricolă a Etiopiei este foarte sensibilă la variația cantității de precipitații, care a scăzut considerabil în ultimul timp, una din cauze fiind defrișările masive de pădure, care s-au efectuat pentru a extinde terenurile agricole. Din anii 1960, au avut loc lupte în Nordul țării, cu rebelii din provincia Eritrea. De asemenea, sunt revolte și în unele regiuni învecinate cu Eritrea ca regiunea Tigray. După detronarea în 1974 a împăratului Haile Selassie, a preluat puterea de stat, dictatura militară a lui Mengistu Haile Mariam care a continuat lupta cu rebelii. Astfel, veniturile alocate dezvoltării țării au scăzut prin sistarea exportului și datorită cheltuielilor militare. Deja prin anii 1970, a început o perioadă de secetă, care a distrus recolta din zona africană Sahel, care se întinde și pe teritoriul Etiopiei. Prin anii 1980, foametea se agravează mai cu seamă în Nordul țării ca regiunile din Podișul Etiopiei, Eritrea Centrală, Tigray, Wollo și unele ținuturi din Begemder și Shewa.

Note

Vezi și Operațiunea Moise

Legături externe „Dies kommt dem Bild von der Hölle auf Erden nah“ (Asemănător iadului pe pământ) - Arhiva de videouri- Tagesschau (ARD)

Categorie:Etiopia Etiopia Categorie:1984 Categorie:1985