thumb|185px|Darth Maul, un lord Sith Ordinul Sith sau Ordinul Lorzilor Sith (Dark Order of the Sith Lords în engleză) este un ordin sau o sectă din universul fictiv Star Wars care joacă rolul antagoniștilor, fiind opusul Ordinului Jedi. Inițial, termenul Sith făcea referire la o specie de umanoizi nativi ai planetelor Korriban și Ziost. Ordinul a fost întemeiat de către membrii exilați ai ordinului Jedi la sfârșitul perioadei de război cunoscută sub numele de „Întunericul de 100 de Ani” (Hundred-Year Darkness, în engleză). Membrii respectivi au început conflictul datorită faptului că au refuzat să se bazeze doar pe partea considerată bună, altruistă a Forței, partea Iluminată sau a Luminii (The Light Side, în engleză), și au început să folosească în scop personal și partea considerată rea, egoistă a Forței, partea Întunecată sau a Întunericului (The Dark Side, în engleză). Acest lucru contrazicea dogma ordinului Jedi și a rezultat războiul dintre cele două părți: Jedi, ce foloseau exclusiv partea Luminii și a Sith, ce foloseau și partea Întunecată. Învingători din conflict au ieșit Jedi, iar urmarea acestui fapt a fost exilarea Sith-ilor. Sithii s-au așezat pe o planetă numită Korriban și au subjugat populația băștinașă, care se numea Sith. Astfel, Sithii și-au luat numele de Lorzi, sau Stăpâni Întunecați ai Sith (Dark Lords of the Sith, în engleză) iar ordinul întemeiat de ei pe planeta Korriban a luat numele de Ordinul Sith.

La fel ca jedii, sithii folosesc sabia laser drept armă tradițională; este un dispozitiv care generează o lamă din plasmă, alimentată de un cristal kyber. Spre deosebire de jedi, care utilizează săbii laser albastre, verzi, mov, albe și galbene, culoarea sabiei laser a unui lord sith este, de regulă, roșie. Există două teorii privind modul în care se obține această culoare roșie. Teoria originală, încă larg acceptată, susține că aceștia folosesc un cristal kyber artificial care produce culoarea roșie; în schimb, în ​​noul univers Disney, aceasta rezultă dintr-o alterare nenaturală a cristalului kyber, cauzată de influența malignă a părții întunecate, ceea ce face cristalul să „sângereze” și conferă sunetului de activare a sabiei un șuierat mai aspru.Hidalgo, Pablo (2018). Star Wars: Lightsabers a guide to weapons of the force. Washington USA: becker&mayer. p. 6.

Cu o mie de ani înainte de Războiul Civil Galactic, sithii au fost aproape de extincție după Bătălia de pe Ruusan. În ciuda acestui fapt, au continuat să existe în secret sub forma a doi Lorzi Întunecați simultan — un maestru și un ucenic — până la reapariția lor ulterioară în istoria galaxiei.

Etimologie Influențe

George Lucas a recunoscut că numeroase surse au stat la baza conceptelor de Jedi, Sith și Forță. Printre acestea se numără cavalerismul, idealurile cavalerești, figura paladinului, codul bushido al samurailor, tradiția Mănăstirii Shaolin, feudalismul, hinduismul, qigong-ul, filosofia și mitologia greacă, istoria și mitologia romană, sufismul, confucianismul, șintoismul, budismul și taoismul, precum și numeroase opere cinematografice precursore. Lucrările filosofului Friedrich Nietzsche și ale mitologului Joseph Campbell – în special cartea acestuia din urmă, Eroul cu o mie de chipuri (1949) – au exercitat o influență directă asupra lui Lucas, determinându-l să creeze „mitul modern” din Războiul stelelor. În mod particular, relația de tip maniheist dintre Sith (care utilizează partea întunecată) și Jedi (care utilizează partea luminoasă) oglindește diverse motive literare, atât clasice, cât și moderne.

Lupta continuă a jedii-lor umaniști, asociați „părții luminoase”, de a-i învinge definitiv pe sith-ii egoiști, asociați „părții întunecate”, este prezentată nu doar ca o confruntare a valorilor, ci și ca un conflict metafizic profund: partea întunecată a Forței este privită de Jedi – și, în general, reprezentată în universul Războiul stelelor – nu doar ca un instrument periculos, ci și ca o formă de corupere existențială ce trebuie eliminată pentru ca universul sau o persoană să atingă echilibrul spiritual. Deși jedii sunt adesea înfățișați ca indivizi imperfecți, cauza lor – bazată pe un eroism altruist – se situează, în cele din urmă, de partea corectă a unei lupte cosmice implacabile împotriva răului, întruchipat de sith-ii avizi de putere și de partea întunecată a Forței.

Relația dualistă dintre conceptele Sith și Jedi privind „puritatea” oglindește conceptul filozofic și literar al „apolinicului și dionisiacului”: jedi-i sunt portretizați ca promotori ai purității, rațiunii, moderației, altruismului și ai altor virtuți umaniste. În schimb, sith-ii îmbrățișează curiozitatea, emoția, conflictul, puterea, instinctele, interesul personal neîngrădit și alte vicii hedoniste. Totuși, în timp ce conceptul grecesc clasic nu privea neapărat principiile apolinic și dionisiac ca fiind opuse, universul Războiul stelelor îi prezintă pe Jedi și Sith drept adversari într-o luptă morală crâncenă, Sith fiind înfățișați ca niște ticăloși corupți, aparent sortiți înfrângerii sau autodistrugerii. Analogia grecească evidențiază, de asemenea, faptul că conflictul dintre Jedi și Sith reflectă dihotomia eternă a universului între ordine (apolinic) și haos (dionisiac). În mod ironic, Sith – și imperialii, în general – susțin un conservatorism social extrem pentru ființele conștiente, impunând ordinea în societate printr-un autoritarism brutal. Cu toate acestea, sufletul individual al unui Sith este haotic: un Sith nu își găsește niciodată pacea, fiind măcinat de gelozie și paranoia până în momentul în care atinge supremația absolută.

În universul narativ Războiul stelelor, Jedi și Sith au, în mod firesc, viziuni diferite asupra Forței. În retorica Sith, raportul dintre filozofia Jedi și cea Sith oglindește îndeaproape conceptul filosofului german Friedrich Nietzsche privind morala stăpânului și a sclavului; sith-ii prețuiesc virtuțile „stăpânului”, precum mândria și puterea, în timp ce jedi-i prețuiesc virtuțile altruiste ale „sclavului”, precum bunătatea și compasiunea.

Scopul sith-ilor este o măreție tangibilă: capacitatea de a modela sau de a distruge o lume exclusiv după propria voință. Scopul jedi-lor este binele moral: eliberarea de frământări interioare și de dorințe egoiste. Cu toate acestea, sith-ii consideră aspirațiile jedi-lor fie zadarnice, fie jalnice. Pentru un sith, dobândirea unei puteri sporite, urmarea propriilor pasiuni și eliberarea de inhibiții reprezintă modalități mai autentice de a exprima Forța. În timp ce jedi-i tind spre o conexiune armonioasă cu Forța, sith-ii urmăresc o înțelegere mai profundă prin intermediul conflictului, întrucât consideră că Forța este definită de acesta.

Dezvoltare Inițial, George Lucas i-a conceput pe sithi ca pe o armată de soldați fanatici care îl serveau pe Împărat la fel cum Schutzstaffel-ul îl servise pe Adolf Hitler. În timpul elaborării poveștii pentru Imperiul contraatacă, Lucas a concentrat acest concept într-un singur personaj: Darth Vader.

Doctrină Filozofia Sith prețuiește conflictul ca pe un catalizator al evoluției și ca pe un mijloc de a elimina indivizii slabi, neloiali și lipsiți de disciplină. Membrii Ordinului pun accent pe principii precum „pentru că așa vrem” și „supraviețuirea celui mai puternic”, considerând reținerea drept o slăbiciune. Se poate spune că aceștia aderă la „morala stăpânului” a lui Nietzsche și sunt caracterizați de dorința de a acapara puterea prin orice mijloace, folosindu-se în acest scop de forță (atât fizică, cât și supranaturală), de manevre sociale și de viclenie politică.

În universul Războiul stelelor și în cultura populară, sith-ii sunt cunoscuți drept antagoniștii și omologii opuși ai jedi-lor – o grupare de războinici altruiști care își folosesc pregătirea marțială și legătura cu „partea luminoasă” a Forței pentru a promova pacea și binele comun în întreaga galaxie. Pentru a contracara influența binefăcătoare a jedi-lor, sith-ii declanșează conflicte, atât la scară largă, cât și la nivel restrâns, ca parte a unui plan mai amplu de a destabiliza Republica și, în cele din urmă, de a prelua controlul asupra galaxiei.

Codul Sith Sith-ii sunt devotați „Codului Sith” și stăpânirii laturii întunecate a Forței. Codul Sith identifică conflictul drept dinamica fundamentală a realității și susține căutarea unei păci durabile — fie ea interioară sau exterioară — drept un demers iluzoriu și greșit orientat. În schimb, sith-ii îmbrățișează conflictul și pasiunile întunecate ca forțe benefice și eliberatoare, întrucât consideră că lupta violentă îi elimină pe cei decadenți și slabi, iar emoții precum agresivitatea și ura le oferă puterea și hotărârea necesare pentru a-și asigura libertatea prin victorie.

Deși sith-ii urmăresc să obțină supremația, filosofia lor subliniază că puterea aparține doar celor care posedă forța, viclenia și cruzimea necesare pentru a o păstra; astfel, „trădarea” în rândul sith-ilor nu este un viciu, ci o normă acceptată. În consecință, sith-ii resping altruismul, abnegația și bunătatea, considerând că acestea se bazează pe iluzii care le îngrădesc percepția și puterea. În acord cu filosofia lor, sith-ii accesează partea întunecată a Forței prin intermediul unor emoții negative intense – o tehnică opusă celei folosite de marii lor rivali, Jedi, care se bazează pe „partea luminoasă” a Forței, adică pe Forța percepută prin stări disciplinate de detașare. De remarcat este faptul că atât Jedi, cât și Sith evită iubirea romantică și pe cea familială, precum și alte emoții pozitive: jedi-i se tem că o astfel de iubire ar putea duce la atașament și, implicit, la egoism, în timp ce sith-ii se tem că aceasta le-ar putea compromite cruzimea și legătura cu partea întunecată a Forței.

Deși sith-ii sunt strâns legați de partea întunecată, nu orice utilizator al părții întunecate este Sith și nici orice utilizator al părții luminoase nu este Jedi.

Partea întunecată a Forței este stigmatizată de jedi – care o consideră malefică – drept seducătoare, corupătoare și generatoare de dependență, în timp ce sith-ii o văd ca pe cea mai puternică manifestare a Forței și îi consideră pe jedi, adepți ai moderației, drept orbiți de o virtute falsă. Așa cum este prezentată în toate producțiile din universul Războiul stelelor, partea întunecată le oferă utilizatorilor puteri similare celor deținute de un jedi (care utilizează partea luminoasă); totuși, întrucât se bazează pe pasiune și violență, utilizarea ei este amplificată de emoții negative, brute și agresive, precum și de instincte primare precum furia, lăcomia, ura și mânia. Alegând să învețe căile părții întunecate a Forței, sith-ii pot dobândi puteri și abilități considerate de unii locuitori ai universului Războiul stelelor drept nenaturale. Un exemplu notabil este „fulgerul forței” (force lightning) – o descărcare electrică proiectată din vârful degetelor, folosită ca mijloc de atac și tortură; cea mai celebră utilizare a acestei tehnici îi aparține lui Darth Sidious, care a folosit-o pentru a-l tortura pe Luke Skywalker în filmul Războiul stelelor Episodul VI – Întoarcerea lui Jedi. Pe de altă parte, în Războiul stelelor Episodul III – Răzbunarea Sith, Palpatine afirmă că partea întunecată i-a oferit Lordului Sith Darth Plagueis putere asupra morții însăși. Neavând nicio reținere în utilizarea Forței, sith-ii puteau adapta abilități comune și jedi-lor – precum telekinezia – pentru a obține efecte noi și terifiante: Darth Vader a devenit celebru pentru utilizarea strangulării telekinetice (sau „sugrumarea prin Forță”) ca metodă de execuție sau intimidare. El a ajuns chiar până la a ucide diverse persoane folosindu-și această putere, inclusiv cel puțin doi ofițeri imperiali și pe soția sa, Padmé Amidala (deși nu este clar dacă moartea lui Padmé a fost cauzată direct de acea sugrumare).