CFR Călători este operatorul național de transport feroviar de călători, cu capital de stat, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 ca urmare a reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Române, decisă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 12/1998, în contextul aplicării Directivei CEE nr. 440/1991 privind separarea activității de administrare a funcționării și infrastructurii căilor ferate de furnizarea serviciilor de transport feroviar.
Istoric Începuturile transportului pe calea ferată în România
În anul 1854 s-a finalizat construcția primei căi ferate pe ruta Oravița – Baziaș, cu o lungime de 62,5 km, destinată transportului de cărbune din Anina, Bocșa și Oravița la Dunăre, în Portul Baziaș (construit în anul 1795 de austrieci, al doilea ca importanță după Constanța), unde urma să fie încărcat în vapoare, iar de acolo, transportat pe Dunăre în Imperiul Austro-Ungar. Începând cu data de 1 noiembrie 1856, pe această rută - Kohlenbahn au circulat și trenuri de călători.
În septembrie 1866, Parlamentul a aprobat construcția unei linii de cale ferată de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să treacă prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, orașe importante la acea vreme.
Prima linie ferată din Principatele Române – inaugurată la 19 octombrie 1869 - a fost linia București (Filaret) – Giurgiu, de 70 km, construită în urma concesiunii acordate în 1867 englezilor Barclay și Stanifforth.
La 10 septembrie 1868 s-a pus piatra de temelie a Gării de Nord din București care a fost inaugurată la data de 25 septembrie 1872 sub denumirea de Gara Târgoviștei. Clădirea gării, inspirată din arhitectura Gării de Nord din Paris, a fost martora unor evenimente importante: vizita țarului Alexandru al II-a al Rusiei în anul 1877, sosirea pentru prima dată a trenului „Orient Expres” în anul 1883. Începând cu anul 1888 a fost redenumită - „Gara de Nord”.
La 15 decembrie 1869 a fost dată în exploatare linia Ițcani (frontiera Moldovei cu Austro-Ungaria) – Roman, în lungime de 54 km, construită de Societatea Lemberg – Cernăuți, linia constituind prelungirea cerută de statul austro-ungar a liniei principale Viena – Cracovia – Lemberg – Cernăuți – Ițcani.
La finele anului 1879, liniile de cale ferată însumau în Muntenia, Moldova și Dobrogea 1.377,5 kilometri (aparținând unor concesiuni străine), în Transilvania și Banat 1.656 kilometri, iar în Bucovina 41 kilometri.
La data de 11/23 aprilie 1880 s-a înființat, prin promulgarea Decretului 1248/1880, administrația de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcțiunea Princiară a Căilor Ferate, transformată în anul 1883 în Direcția Generală a Căilor Ferate Române, instituție care a consacrat inițialele CFR. Această decizie a contribuit la unirea teritorială și independența economică a țării.
Secolul al XX-lea
Unul dintre momentele de apogeu ale căii ferate, l-a constituit întoarcerea suveranilor cu trenul regal Carol I de la Iași, la 1 decembrie 1918, ceea ce semnifica sfârșitul războiului, dar și crearea prin actul de la Alba Iulia, a României Mari.
Odată cu înfăptuirea Marii Uniri, toate căile ferate care au aparținut înainte Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în proprietatea CFR. Acest eveniment a fost unul important în istoria CFR, deoarece uzina de vagoane de la Arad, aflată înainte sub control austro-ungar, a intrat în proprietatea CFR, astfel a început fabricarea a numeroase tipuri de vagoane și locomotive pentru CFR.
După 1929 s-au făcut investiții masive în modernizarea CFR-ului și aprovizionarea cu material rulant, s-a trecut de la firmele externe la cele românești, în principal de la uzinele Reșița și Malaxa.
Pe măsură ce au trecut anii, CFR a devenit o adevărată rețea națională și în timp au apărut și trenuri de noapte, cu vagoane de dormit și cușetă, trenuri rapide și chiar restaurant pe roți. În perioada interbelică, CFR era considerată una dintre cele mai moderne companii feroviare din Europa.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, CFR a fost un element strategic în transportul militar, iar rețeaua feroviară a suferit distrugeri severe din cauza bombardamentelor și a sabotajelor. După război, România, aflată sub influența Uniunii Sovietice, a început reconstrucția rețelei feroviare, însă cu o viziune orientată către nevoile statului comunist, care a favorizat transportul de mărfuri în detrimentul celui de pasageri.
În anii 1960 și 1970, CFR a cunoscut un alt val de modernizare, cu electrificarea unor linii importante, cum ar fi București – Brașov, și achiziția de locomotive electrice și diesel. Statul român a investit masiv în dezvoltarea unei industrii locale de echipamente feroviare, în special în fabrici precum cele din Craiova și Arad. În această perioadă, CFR a ajuns la o capacitate impresionantă de transport și a devenit un pilon al economiei naționale.
La începutul anilor 1980, locomotivele cu abur au fost complet scoase din circulație, fiind înlocuite cu locomotivele Diesel și electrice.
După căderea regimului comunist în 1989, CFR a intrat într-o perioadă de tranziție dificilă. Restructurarea și adaptarea la economia de piață au fost provocări majore pentru CFR, iar rețeaua feroviară a suferit din cauza investițiilor insuficiente și a dificultăților financiare. În 1998, CFR s-a împărțit în mai multe companii separate, una dintre acestea fiind CFR Călători, dedicată exclusiv transportului de pasageri.
Lipsa investițiilor în modernizarea infrastructurii feroviare și materialului rulant din ultimii ani se reflectă și în viteza de circulație a trenurilor și implicit în duratele de parcurs pe diferite rute, privite comparativ. Astfel: Relația de circulație1914193419541974198419942014București - Constanța4 ore și 18 minute3 ore și 50 minute4 ore și 13 minute2 ore și 56 minute3 ore și 15 minute3 ore și 15 minute2 ore și 48 minuteBucurești Predeal -4 ore și 14 minute4 ore3 ore și 53 minute2 ore și
9 minute2 ore și 13 minute2 ore și 10 minute2 ore și 11 minuteBucurești - Orașul Stalin/Brașov-4 ore și 44 minute4 ore și 28 minute2 ore și 41 minute2 ore și 48 minute2 ore și 34 minute2 ore și 50 minuteBucurești - Pitești1 oră și 45 minute2 ore și 5 minute2 ore și 7 minute1 oră și 56 minute1 oră și 46 minute1 oră și 56 minute1 oră și 55 minuteBucurești - Craiova7 ore și 40 minute5 ore și 39 minute3 ore și 16 minute4 ore și 21 minute2 ore și 58 minute2 ore și 45 minute3 ore și 9 minuteBucurești - Timișoara-12 ore și 20 minute9 ore 50 minute7 ore 44 minute8 ore și 27 minute8 ore și 25 minute9 ore și 17 minuteBucurești -Oradea-13 ore si 45 minute16 ore și 7 minute10 ore și 30 minute10 ore și 24 minute9 ore și 11 minute12 ore și 45 minuteBucurești –
Baia Mare--16 ore și 50 minute13 ore și 40 minute11 ore și 15 minute11 ore și 44 minute16 ore și 41 minuteBucurești -Giurgiu2 ore și 50 minute2 ore și 25 minute2 ore și 45 minute1 oră și 25 minute2 ore și 30 minute1 oră și 39 minute2 ore și 20 minuteBucurești -Galați7 ore și 10 minute5 ore5 ore și 52 minute3 ore și 14 minute3 ore și 20 minute3 ore și 45 minute3 ore și 54 minuteBucurești - Focșani4 ore și 28 minute3 ore și 26 minute3 ore și 24 minute3 ore și 15 minute2 ore și 37 minute2 ore și 42 minute3 ore și 7 minuteBucurești –
Iași10 ore și 45 minute9 ore și 8 minute7 ore și 10 minute5 ore și 46 minute5 ore și 50 minute6 ore7 ore și 25 minuteBucurești –
Cluj-9 ore și 35 minute11 ore și 30 minute8 ore și 55 minute7 ore și 41 minute6 ore și 16 minute9 ore și 48 minute
Reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (1998) Prin Ordonanța de urgență nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române au luat ființă 5 societăți feroviare distincte:
a) Compania Națională de Căi Ferate – „C.F.R.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate administrarea infrastructurii feroviare (linii, gări etc.) și a patrimoniului auxiliar feroviar (Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române);
b) Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – „C.F.R. – Marfă”, cu statut de societate comercială, care avea în principal, ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de mărfuri (Hotărârea Guvernului nr. 582/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române); în dizolvare începând cu anul 2024.
c) Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători – „C.F.R. – Călători”, cu statut de societate comercială, care are, în principal ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de călători (Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române);
d) Societatea de Administrare Active Feroviare – „S.A.A.F.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active rezultat din divizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (Hotărârea Guvernului nr. 585/1998 privind înființarea Societății de Administrare Active Feroviare S.A.A.F. - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române). Din anul 2024, S.A.A.F. se află în procedură de insolvență.
e) Societatea de Servicii de Management Feroviar – „S.M.F.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate asigurarea serviciilor financiar-contabile, administrarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice (Hotărârea Guvernului nr. 583/1998 privind înființarea Societății de Servicii de Management Feroviar „S.M.F.” - S.A., prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române). SMF a fost desființată în anul 2002.
Alte societăți cu profil feroviar care funcționează și în prezent și sunt filiale ale CFR S.A.:
- Societatea Comercială „Telecomunicații C.F.R.” - S.A. – desfășoară activități de telecomunicații prin rețele de cablu;
- Societatea Comercială „Informatică Feroviară” S.A. – furnizează produse software și servicii informatice pentru sistemul de transport feroviar din România.
- Societatea Comercială „Electrificare CFR” - S.A. – comercializează energie electrică către clienți finali racordați la infrastructura feroviară, operatori de transport feroviar, administratori ai infrastructurii feroviare publice sau deținători de infrastructură feroviară privată, întreprinderi feroviare sau altor categorii de consumatori, în limitele stabilite prin licența de furnizare deținută potrivit reglementărilor în vigoare.
- Societatea Comercială „Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R.” - S.A. - administrează clădirea Palatului CFR, închiriază spațiile aflate în gestionare și întreține instalațiilor aferente.
- Societatea Comercială „Tipografia Filaret” S.A. – asigură servicii de tipărire pe suport hârtie, carton sau asimilate.
În conformitate cu prevederile legislației în vigoare – Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 - scopul CFR Călători, ca societate comercială, constă în efectuarea transportului de călători pe calea ferată pentru satisfacerea interesului public național și a nevoilor sociale și de apărare a țării.
În scopul realizării misiunii atribuite prin lege, CFR Călători are, în principal, ca obiect de activitate:
a) Efectuarea transportului feroviar public de călători;
b) Organizarea și asigurarea exploatării vagoanelor de dormit, a cușetelor, a vagoanelor bar și restaurant, în trafic intern și internațional;