Siturile Patrimoniului Mondial UNESCO sunt locuri de importanță pentru patrimoniul cultural sau natural, așa cum este descris în Convenția Patrimoniului Mondial, semnată în 1972. Patrimoniul cultural este format din monumente (cum ar fi lucrări de arhitectură, sculpturi monumentale sau inscripții), grupuri de clădiri și situri (inclusiv situri arheologice). Caracteristicile naturale (constând în formațiuni fizice și biologice), formațiunile geologice și fiziografice (inclusiv habitatele speciilor de animale și plante amenințate) și siturile naturale care sunt importante din punct de vedere al științei, conservării sau frumuseții naturale sunt definite ca patrimoniu natural. România a acceptat convenția pe 16 mai 1990, siturile ei devenind astfel eligibile pentru includerea în listă.
Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa nouă situri culturale și două naturale.Romania, UNESCO, 2024 Primul sit din România, Delta Dunării, a fost adăugat la cea de-a XV-a Sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, desfășurat la Cartagina în 1990. Alte situri au fost adăugate în 1993 și 1999, iar unele dintre situri au fost ulterior extinse. Cel mai recent sit adăugat pe listă este Peisajul minier de la Roșia Montană, adăugat pe listă în 2021 și trecut imediat pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol din cauza planurilor de reluare a exploatării miniere. Situl Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei este împărțit cu alte 17 țări europene. De asemenea, lista indicativă a României cuprinde în 2024 17 situri, 13 culturale și 4 naturale. România are în 2022 și 9 elemente pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial.
Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România prin Legea nr. 160/2013. Convenții România s-a alăturat Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) pe 27 iulie 1956. Este un membru activ al tuturor celor șase convenții culturale UNESCO: Titlu Data/Locul adoptării Statut legal Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat 14 mai 1954Haga Ratificare în 1957 Convenția asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea și impiedicarea operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate al bunurilor culturale 14 noiembrie 1970Paris Aderare în 1993 Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural 16 noiembrie 1972Paris Acceptare în 1990 Convenția asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic 2 noiembrie 2001Paris Acceptare în 2007 Conventia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial 17 octombrie 2003Paris Acceptare în 2005 Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiei culturale 20 octombrie 2005Paris Aderare în 2006 România a desfășurat mandate de membru în Consiliul Consultativ Științific și Tehnic al Convenției UNESCO din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvativ, în Biroul Întâlnirii Statelor Părți la Convenția din 2001 asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic (2017–2021) și în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în țările de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite (ICPRCP). De asemenea, România participă, în calitate de observator, la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO.
Patrimoniu material Lista Patrimoniului Mondial UNESCO listează obiectivele după zece criterii; fiecare înscriere trebuie să întrunească cel puțin unul dintre criterii. Criteriile de la i la vi sunt culturale, în timp ce de la vii la x sunt naturale. România are înscrise nouă obiective în Lista Patrimoniului Mondial, șapte culturale și două naturale. Nume: numele oficial atribuit de Comitetul Patrimoniului Mondial Localizare: localitatea sau arealul în care se află obiectivul Județ: județul în care se află obiectivul Tip: tipul obiectivului (cultural sau natural) și criteriile după care a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial An: anul înscrierii obiectivului în Lista Patrimoniului Mondial Dosar: numărul dosarului sub care obiectivul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial
Nume Imagine Localizare Județ Tip An Dosar Note Delta Dunării – Tulcea Natural, 1991 588 Este inclusă și în . Satele cu biserici fortificate din Transilvania Biertan Sibiu Cultural, 1993 596 Șapte obiective: Biserica fortificată din Biertan Biserica fortificată din Valea Viilor Biserica fortificată din Prejmer Biserica fortificată din Viscri Biserica fortificată din Dârjiu Biserica fortificată și cetatea țărănească din Saschiz Cetatea țărănească din Câlnic Biserica fortificată din Dârjiu a fost adăugată în 1999. Valea Viilor Prejmer Brașov Viscri Dârjiu Harghita Saschiz Mureș Câlnic Alba Mănăstirea Horezu Horezu Vâlcea Cultural, 1993 597 Bisericile din Moldova Arbore Suceava Cultural, 1993 598 Opt obiective: Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a vechii Mănăstiri Humor Biserica „Buna Vestire” a Mănăstirii Moldovița Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți Biserica „Sf. Nicolae” și clisiarnița Mănăstirii Probota Biserica „Sf. Gheorghe” din Suceava Biserica „Sf. Gheorghe” a vechii Mănăstiri Voroneț Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița Biserica Mănăstirii Sucevița a fost adăugată în 2010. Mănăstirea Humorului Vatra Moldoviței Pătrăuți Probota Suceava Voroneț Sucevița Centrul istoric al Sighișoarei Sighișoara Mureș Cultural, 1999 902 Bisericile de lemn din Maramureș Bârsana Maramureș Cultural, 1999 904 Opt obiective: Biserica de lemn a vechii mănăstiri Bârsana Biserica de lemn din Budești Josani Biserica de lemn din Desești Biserica de lemn din Ieud Deal Biserica de lemn din Plopiș Biserica de lemn din Poienile Izei Biserica de lemn din Rogoz Biserica de lemn din Șurdești Budești Desești Ieud Plopiș Poienile Izei Rogoz Șurdești Cetățile dacice din Munții Orăștiei Grădiștea de Munte Hunedoara Cultural, 1999 906 Șase obiective: Sarmizegetusa Regia Cetatea dacică Costești-Cetățuie Cetatea dacică Costești-Blidaru Cetatea dacică Piatra Roșie de la Luncani Cetatea dacică de la Bănița Cetatea dacică de la Căpâlna Costești Luncani Bănița Căpâlna Alba Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei* Cheile Nerei-Beușnița Caraș-Severin Natural, 2017 1133 12 obiective: Rezervația Cheile Nerei-Beușnița Rezervația Coronini-Bedina Rezervația Iauna-Craiova Rezervația Izvoarele Nerei Codrul secular de la Șinca Codrul secular de la Slătioara Masivul Cozia Rezervația Cheile Lotrișorului Rezervația Ciucevele Cernei Codrii seculari de la Groșii Țibleșului (Izvorul Șurii și Preluci) Codrul secular de la Strâmbu-Băiuț Obiectiv transfrontalier comun cu Albania, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Elveția, Franța, Germania, Italia, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Coronini-Bedina Iauna-Craiova Izvoarele Nerei Șinca Nouă Brașov Slătioara Suceava Masivul Cozia Vâlcea Cheile Lotrișorului Ciucevele Cernei Gorj Groșii Țibleșului Maramureș Strâmbu-Băiuț Peisajul minier de la Roșia MontanㆠRoșia Montană Alba Cultural, 2021 1552 Înscris concomitent în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol din cauza planurilor de a relua exploatarea minieră în zonă. Ansamblul monumental din Târgu Jiu Târgu Jiu Gorj Cultural, 2024 1473 Frontierele Imperiului Roman – Dacia Moigrad Obiective multiple Cultural, 2024 1718 Cca. 70 de castre, 50 de mici fortificații și 150 de turnuri în județele Alba, Arad, Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Sălaj, Teleorman, Timiș și Vâlcea
Hartă
Listă indicativă Pe lângă obiectivele înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (LPM), statele membre pot păstra o listă de obiective indicative pe care le consideră potrivite pentru o viitoare nominalizare. Nominalizările pentru LPM sunt acceptate doar dacă obiectivul respectiv a fost înscris într-o listă indicativă. Prin urmare, fiecare stat trebuie să transmită lista indicativă actualizată cu un an înainte de orice propunere de înscriere în LPM. De asemenea, toate statele membre sunt încurajate să revizuiască propria listă indicativă cel puțin o dată la 10 ani. Lista indicativă a României este cea transmisă în 1991 și conține informații succinte despre fiecare poziție. În ultimii 29 de ani lista indicativă a României nu a fost revizuită pe fond, în ansamblul său, ci a fost doar completată în 2004, 2012 și 2020. Nume Imagine Localizare Județ Tip An Dosar Note Mănăstirea Neamț Mânăstirea Neamț Neamț Cultural, 1991 544 Bisericile bizantine și postbizantine de la Curtea de Argeș Curtea de Argeș Argeș Cultural, 1991 545 Ansamblul rupestru de la Murfatlar Murfatlar Constanța Cultural 1991 549 Biserica „Trei Ierarhi” din Iași Iași Iași Cultural, 1991 551 Culele din Oltenia Brabova Dolj Cultural, 1991 552 Șase obiective: Cula Izvoranu din Brabova Cula Cornoiu din Curtișoara Cula Crăsnaru din Groșerea Cula Cioabă-Chințescu din Șiacu Cula Greceanu din Măldărești Cula Duca din Măldărești Curtișoara Gorj Groșerea Șiacu Măldărești Vâlcea Biserica din Densuș Densuș Hunedoara Cultural, 1991 553 Centrul istoric al Albei Iulia Alba Iulia Alba Cultural, 1991 555 Masivul Retezat – Hunedoara Natural 1991 557 Pietrosul Rodnei – Maramureș Natural 1991 558 Este inclus deja în din 1979. Situl paleontologic de la Sânpetru Sânpetru Hunedoara Natural 1991 559 Codrul secular de la SlătioaraSuceavaNatural1991560 Centrul istoric al Sibiului și ansamblul său de piețe Sibiu Sibiu Cultural, 2004 1929 Satele vechi Hollókő și Rimetea și împrejurimile lor* Rimetea Alba Cultural, 2012 5683 Aceasta este o extindere propusă a sitului Satul vechi Hollókő și împrejurimile sale, înscris în Lista Patrimoniului Mondial în 1987. Frontierele Imperiului Roman – limesul dunărean* – Obiective multiple Cultural, 2020 6446 Sit transfrontalier, propus împreună cu Bulgaria, Croația și Serbia. Situl românesc cuprinde 49 de obiective în județele Caraș-Severin, Constanța, Galați, Mehedinți, Olt și Tulcea. Foste închisori comuniste din RomâniaLista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO s-a îmbogățit cu noi poziții, Comisia Națională a României pentru UNESCU, 29 iulie 2024 150px Fortul 13 Jilava Ilfov Cultural, 2024 6760 Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Pitești, Fostul Penitenciar de la Făgăraș și Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației 150px Închisoarea de la Râmnicu Sărat Buzău 150px Închisoarea Pitești Argeș 150px Fostul Penitenciar de la Făgăraș Brașov 150px Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației Maramureș Peștera Movile Peștera Movile Constanța Natural, 2024 6761 Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova 150px Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași Iași Cultural, 2024 6763 Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș 150px Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș Argeș Reședințe Regale din Sinaia 150px Castelul Peleș Prahova Cultural, 2024 6763 Ansamblul de la Sinaia - în special castelele Peleș și Pelișor și grădinile care le înconjoară 150px Castelul Pelișor
Patrimoniu imaterial Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a fost creată în 2008 și a fost rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, semnată la Paris la 17 octombrie 2003. România este prezentă cu 9 elemente: