Ștefan Răzvan

Ștefan Răzvan () a fost Domn al Principatului Moldovei în perioada (aprilie 1595 - decembrie 1595).

Origine Ștefan Răzvan este citat ca una din puținele figuri ale istoriei românilor care să fi fost de origine rromă. În programa școlară de Istoria și tradițiile minorității romilor, este inclusă o listă de 17 personalități românești de etnie rromă, printre care și Ștefan Răzvan.

Biografie Fiul unui tată rom musulman care emigrase către Moldova din Imperiul Otoman și al unei femei moldovence,E. Marushiakova, V. Popov, Gypsies in the ottoman Empire p. 84, University of Hertfordshire, 2001, ISBN 1902806026 a servit în mod probabil în armata regelui Henric al IV-lea al Franței, apoi în armata poloneză. Înainte de a accede la tron era comandantul gărzii lui Aron Vodă și avea titlul de hatman.

Originea lui este încă discutată între istorici, Alexandru Xenopol susține că se trăgea dintr-un tată rom și o mamă moldoveană.. Cea mai răspândită ipoteză este aceea că Răzvan se trage dintr-o sclavă romă și un tată boier român sau moldovean. Această idee are la bază spusele lui Mihai Viteazu, pe care le reiterează istorici români din secolul XIX sau XX, ca Nicolae Iorga și Constantin C. Giurescu.

Ștefan Răzvan s-a născut în jurul anului 1555, fără să se știe cu exactitate locul nașterii sau date din anii copilăriei. În ce privește familia acestuia, aflăm dintr-un pomelnic dat de el din postura de voievod al Moldovei că avea frați, surori și copii.

Nicolae Bălcescu ne spune că Ștefan Răzvan s-a înrolat în armata polonă ca simplu soldat. Prin acte de vitejie, a urcat rapid în ierahia militară. A luptat alături de regele polonez Sigismund Bathory în campaniile ani-otomane din anii 1577 și 1582. Între 1583 și 1585 a fost curier pentru Petru Vodă Cercel, voievodul muntean. Șapte ani mai târziu, este menționat ca boier moldovean la curtea lui Aron Vodă, unde, în scurt timp, obține funcția de agă. La sfârșitul anului 1592, a fost trimis de voievod ca mesager în Transilvania, la curtea lui Sigismund Bathory.

În primăvara anului 1594, este atestat ca portar al Succevei. Câteva luni mai târziu, se evidențiază în luptele pe care moldovenii le-au purtat la Tighina, Oblucița și Ismail împotriva otomanilor. Probabil aceste acte de vitejie îl determină pe Aron Vodă să îl numească hatman al Moldovei. Ca hatman și comandant al gărzii personale a lui Aron Vodă, Răzvan, a participat la asediul Cetății Albe împotriva turcilor, a cucerit Ismailul și Cetatea Chilia și a confiscat o sută de tunuri.

Din noua sa poziție, Ștefan Răzvan i-a trimis o scrisoare doctorului Bartolomeu Pezzer, comisar imperial la curtea împăratului Rudolf al II-lea. Prin acest demers, Răzvan a încercat să obțină bunăvoința împăratului ca posibil pretendent la tronul de la Iași.

Sprijinit de o parte a boierilor moldoveni, care îl considerau pe Aron Vodă un tiran, și având alături o armată de oșteni maghiari, Răzvan la arestat pe voievodul Moldovei. L-a transportat la Alba Iulia, sub pretextul că Aron Vodă era detestat de moldoveni și pe deasupra negociase pe ascuns cu turcii.

La 24 aprilie 1595, Ștefan Răzvan, devine domn al Moldovei și la 30 mai 1595, depune jurământ de vasalitate față de principele Sigismund Bathory.

Domnie A luptat alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory împotriva turcilor otomani. I-a succedat la tron lui Aron Vodă, pe care l-a alungat cu sprijinul lui Sigismund Báthory și al soldaților, proclamându-se domn. Detronat ca urmare a invaziei poloneze în Moldova, a fost înlocuit cu Ieremia Movilă. Bătălia decisivă a fost dată la Areni, lângă Suceava. Pierzând bătălia, Ștefan a fost capturat în încercarea sa de a fugi spre Transilvania și a fost executat prin tragere în țeapă.

Note

Legături externe (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010

Categorie:Decese în 1595 Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei Categorie:Domni și domnitori români decedați prin morți violente Categorie:Romi din România