Gaspar Graziani () a fost domn al Moldovei între 4 februarie 1619 și 20 septembrie 1620.
Biografie Gaspar Graziani a fost un italian catolic originar din Bihać, Bosnia-Herzegovina. Din pricina războiului dintre habsburgi și otomani, familia Graziani a fost nevoită să plece la Gradačac. Aflat mai des pe drumuri fără nici un căpătâi, după ce a fost slugă de câteva ori, a plecat la Veneția.
Fiind cultivat, tânărul știa: italiana, croata, germana, engleza și turca.
Engleza o învățase de la solii regelui Angliei, Iacob I: Sir Henry Wotton și Sir Dudley Carleton. Cu Sir Paul Pindar călătorește la Constantinopol, unde ajunge mai întâi tălmaci, apoi dragoman. Îndeplinind mai multe misiuni și legând mai multe prietenii la curtea otomană, dragomanul italian nădăjduia că va primi, drept răsplată pentru activitatea sa, tronul unei țări românești. Pe 4 februarie 1619, ajunge domn al Moldovei.
Prima măsură a noului domn a fost înăbușirea în sânge a unei revolte a țăranilor orheieni. Fiind pus la tron cu scopul de a stăvili acțiunile regatului Poloniei de a își întinde hotarele dincolo de Nistru, domnitorul a devenit, de fapt, un exponent al luptei antiotomane. Continuator al politicii lui Mihai Viteazul, se gândi să încheie alianțe cu creștinii și să lupte împotriva otomanilor, iar mai apoi să unifice Țările Române. Pentru început, încheie alianță cu Polonia, semnând tratat cu hatmanul Żółkiewski la Hotin, prin care au hotărât să scuture țara de sub jugul turcesc.
Moartea Aflându-se de cele întâmplate la Iași, sultanul acționează energic. Turcii, în frunte cu Skender-ber, serasker-ul de Caramania (generalissim al teritoriilor de la Dunăre) și cu ajutoarele tătarilor conduși de Galga-sultan, Cantemir-bey și Aladin au intrat în țară. Soarta s-a decis în Bătălia de la Țuțora, lângă Iași, unde armata moldo-polonă a fost înfrântă. Domnitorul a fugit în toiul nopții de pe câmpul de bătălie, vrând să treacă în Transilvania, dar a fost decapitat de hatmanul Vasile Șeptilici și de Goia. Ultima luptă a polonilor cu armatele adversare s-a dat în retragere, la Movilău.
Note
Legături externe (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 ''Cognome Graziani ''L'origine del cognome Graziani
Categorie:Nașteri în 1580 Categorie:Decese în 1620 Categorie:Domni ai Moldovei din secolul al XVII-lea Categorie:Dragomani Categorie:Italieni din România Categorie:Poligloți români Categorie:Convertiri la ortodoxie răsăriteană de la romano-catolicism Categorie:Bihać