thumb|Lübeck Statutul de oraș liber imperial (în , în ) conferea o largă autonomie orașelor din Sfântul Imperiu Roman care beneficiau de acesta. Astfel, orașele respective nu erau subordonate principilor, ci direct împăratului, fiind obligate să presteze servicii fiscale și militare doar acestuia, beneficiind de nemijlocire imperială. Statutul de oraș liber imperial îl aveau de exemplu orașele: Lübeck, Köln, Augsburg, Mainz (până în 1462), Worms, Speyer, Straßburg, Dortmund, Basel, Regensburg etc.
miniatura|Orașe imperiale libere în anul 1792 După Interregn-ul (perioada dintre domnii) din anul 1273 orașe libere imperiale mari ca Dortmund, Frankfurt pe Main, Ulm, Schwäbisch Hall, Rothenburg, Augsburg sau Nürnberg au putut să-și extindă teritoriul peste hotarele orașului. Începând din aceeași perioadă orașele imperiale au început să participe la dieta imperială, însă fără regularitate. Din 1489 participarea orașelor imperiale la ședințele dietei imperiale a devenit constantă.Brockhaus Enzyklopädie, vol. 18, Editura Mannheimer Morgen Großdruckerei, Mannheim 1992, ISBN 3-7653-1118-9, p. 226. Cele mai întinse teritorii le-au avut orașele din sud-vestul imperiului romano-german, unde nu existau principate mari; astfel unul dintre cele cele mai întinse teritorii le-a avut orașul Berna.
În 1803 prin Reichsdeputationshauptschluss toate orașele imperiale libere, exceptând Augsburg, Nürnberg, Frankfurt pe Main, Bremen, Hamburg și Lübeck (care își pierduseră statutul independent în timpul războaielor napoleoniene), au fost mediatizate. Congresul de la Viena din 1815 a redat orașelor Hamburg, Bremen, Lübeck (până în 1937) și Frankfurt pe Main (până în 1866) statutul de orașe libere, ultimele două fiind ulterior integrate în regatul Prusiei.
După anul 1815 exista încă Uniunea orașelor libere de care aparțineau orașele Hamburg, Bremen, Lübeck și Frankfurt pe Main.
În perioada contemporană, în Republica Federală Germania fostele orașe libere Hamburg și Bremen au devenit state constitutive (Länder), statut pe care și-l păstrează și în prezent.
Orașe libere imperiale
Aachen Aalen Augsburg Biberach an der Riß Bopfingen Bremen Buchau (Bad Buchau) Buchhorn (azi: Friedrichshafen) Dinkelsbühl Dortmund Esslingen am Neckar Frankfurt am Main Friedberg (Hessen) Gengenbach Giengen an der Brenz Goslar Groningen Hamburg Heidelsheim (azi: Bruchsal) Heilbronn Isny im Allgäu Kaufbeuren Kempten Köln Leutkirch im Allgäu Lindau (Bodensee) Lübeck Memmingen Mühlhausen/Thüringen Mulhouse Nordhausen Nördlingen Nürnberg Offenburg Pfullendorf Ravensburg Regensburg Reutlingen Rothenburg ob der Tauber Rottweil Schwäbisch Gmünd Schwäbisch Hall Schweinfurt Speyer Überlingen Ulm Wangen im Allgäu Weil der Stadt Weißenburg in Bayern Wetzlar Wimpfen (Bad Wimpfen) Windsheim (Bad Windsheim) Worms Zell am Harmersbach </div>
Note
Bibliografie Brockhaus Enzyklopädie, vol. 18, Editura Mannheimer Morgen Großdruckerei, Mannheim 1992, ISBN 3-7653-1118-9, p. 226. Klaus Gerteis: Die deutschen Städte in der Frühen Neuzeit., Editura Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1986, pp. 65–84, 176–182 (versiune online (extrase) ).
Categorie:Sfântul Imperiu Roman Categorie:Orașe medievale