Acest articol prezintă schimbările de sunet din limba latină în limba română. Ordinea în care prezentăm aceste schimbări nu este neapărat și ordinea în care ele s-au produs în realitate. Perioada latinei vulgare

În latina vulgară, scurt si urmate de alte vocală au fost înlocuite cu o semi-vocală . Mai târziu consoana precedentă își schimbă calitățile, . Rezultatele în româna modernă sunt:

lat. puteum > *putju > rom. puț, lat. rōgātiōnem > *rogatjone > *rogačone > rom. rugăciune lat. hordeum > *ordju > *ordzu > rom. orz lat. deorsum > *djosu > *džosu > rom. jos lat. socium > *sokju > rom. soț lat. cāseum > *kasju > rom. caș lat. vīnea > *vinja > * > rom. vie lat. mulierem > *muljere > * > rom. muiere

Vocale

Vocalele latine a, o i u au rămas în aproape toate cuvintele neschimbate:

lat. mare > rom. mare lat. pālum > *paru > rom. par lat. focum > *focu > rom. foc lat. pōmum > *pomu > rom. pom lat. multum > *multu > rom. mult lat. tū > rom. tu

Vocala u se pare că se schimbă într-un o atunci când este stresată de m sau b în unele cuvinte:

lat. *autumnus > *automna > *tomna > rom. toamnă lat. *rubeum > *robju > rom. roib

Vocala lungă ō se schimbă în unele cuvinte într-un u:

lat. cohortem > *cōrtem > rom. curte

Vocalele e și i au suferit următoarele schimbări:

scurt, nestresat e, ē lung și scurt i s-au unit într-un *e ī lung a rămas i

Aici sunt câteva exemple:

lat. pellem > * > rom. piele lat. signum > *semnu > rom. semn lat. vīnum > *vinu > rom. vin

Consoane

Consoanele individuale nu au suferit schimbări majore, dar printre schimbările suferite a fost și trecerea de la qu la p: lat. quattuor > *quattro > rom. patru lat. equa > * > *jepa > rom. iapă lat. lingua > *lemba > rom. limbă, dar:

lat. quid > *ki > rom. ce lat. quandō > *kando > *kându > rom. când

Alte schimbări includ ct > pt, gn > mn and x > ps. Mai târziu, ps a fost simplificat în s.

lat. factum > *faptu > rom. fapt lat. signum > *semnu > rom. semn lat. coxa > *copsa > rom. coapsă, dar:

lat. laxō > *lapso > *lassu > rom. las

Consoana finală

Toate consoanele finale au fost pierdute. Rezultatul a fost că în unele perioade toate cuvintele se terminau într-o vocală.

Până la protoromână l

La un anumit moment l a fost schimbat in r:

lat. gelu > rom. ger lat. salīre > rom. a sări (sărire)

Palatizare

lat. testa > * > *tjesta > *țesta > rom. țeastă lat. decem > * > *djeke > *dzeče > rom. zece lat. servum > * > *sjerbu > rom. șerb lat. dīcō > *dziku > rom. zic

Slăbirea vocalelor nestresate

a nestresat devine ă (excepție se face când este la începutul unui cuvânt), iar o nestresat devine u. ă a devenit e. o nestresat a rămas la fel în unele cuvinte:

lat. capra > rom. capră lat. vīnea > *vinja > * > * > rom. vie lat. formōsus > rom. frumos

Regresarea lui e

Vocala e a fost schimbata în ă când preceda o consoana și era urmată de o vocală anterioară. e a rămas la fel când era urmat de vocalele i sau e:

lat. mēnsam > *mesa > *măsă > rom. masă lat. mēnsae > *mese > rom. mese lat. vēndō > *vendu > *văndu > *vându > rom. vând lat. vēndis > *vendi > *vendzi > *vindzi > rom. vinzi

Schimbări moderne Acestea sunt schimbări ce nu s-au petrecut în toate limbile romanice de est.

În dialectele sudice și în limba standard dz devine z în toate situațiile:

dzic > zic lucredzi > lucrezi

Africatul dž devine j când este pronunțat dur (i.e. urmat de o vocală anterioară):

gioc > joc

dar:

deget a rămas la fel.

Introducerea unui /j/ intre „â” și un „n” moale

Aceasta afectează câteva cuvinte:

pâne > pâine câne > câine

Asta explică pluralul mână-mâini. Este specific dialectelor sudice și limbii române standard, însă în alte regiuni se poate auzi și varianta „câne”.

Pronunțarea dură a „ș”, „ț” și „dz” Acesta este specifică dialectelor nordice. Asta înseamana că aceste consoane pot fi urmate doar de o vocală anterioară, așadar orice vocală posterioară este schimbată înapoi într-o vocală anterioară.

și > șî ține > dzic >

Categorie:Istoria limbii române Categorie:Limba latină