Dorin Ștef (n. 3 octombrie 1966, Baia Mare, județul Maramureș) este un jurnalist, critic literar, scriitor, eseist, etnograf și folclorist român contemporan.
Activitate editorială
A debutat editorial în anul 2005, cu monografia Miorița s-a născut în Maramureș Teodor Ardelean, Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2026, p. 513 Dragomir Ignat, Cărțile prietenilor mei. O provocare pentru folcloriști (Miorița s-a născut în Maramureș), în Glasul Maramureșului (ediția print), 13, ianuarie 2007, p. 6., volum apărut la Editura Dacia. Lucrare a fost premiată la manifestarea Cărțile Anului 2005, organizată de Primăria Baia Mare și Asociația Scriitorilor din Maramureș. Despre această lucrare, conf. univ. dr. Vasile Latiș, a afirmat că “este o carte imensă și puțin obișnuită în orizontul etnologie românești, iar în ce privește Maramureșul, nepereche de bună seamă”. Vasile Latiș, art. În căutarea genezei, revista Nord Literar, anul IV, nr. 6 (37), iunie 2006, p. 6. Volumul tratează momentele decisive ale istoriei exegetice referitoare la Miorița, ipotezele, teoriile și interpretările referitoare la geneza, localizarea obârșiei, momentul genezei, autor și fatalismul mioritic Vasile Latiș, art. În căutarea genezei (II), revista Nord Literar, anul IV, nr. 7-8 (38-39), iulie-august 2006, p. 6. Conținutul acestei lucrări reprezintă structura de bază a articolului Miorița (poem folcloric românesc), de pe platforma Wikipedia, enciclopedie generală.Conținutul lucrării Miorița s-a născut în Maramureș, de Dorin Ștef, se regăsește în articolul Miorița, în întreaga structură: Capitole: Nuclee tematice în cântecul mioritic, Epicul cântecului mioritic, Teme și secvențe evolutive (de la colind la baladă), Circulația cântecului mioritic, Cea mai veche variantă, Miorița în circuitul literar, Miorița și cultura modernă, Miorița în contexul globalizării. Respectiv articolele: Motivul urcării/coborârii oilor de la munte, Mioara năzdrăvană, Obiectele meseriei, Locul înhumării, Obârșia Mioriței, Momentul genezei, Creatorul Mioriței, Istoria exegetică a Mioriței, Fatalismul mioritic.
Alături de lucrări de etnografie și folclor maramureșan, a publicat (la Editura Dacia) și două cărți de critică literară, ambele dedicate lui Nichita Stănescu și operei sale poetice (considerată de foarte mulți critici literari ca fiind chintesența artistică nichita-stănesciană: 11 elegii).Teodor Ardelean, Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2026, p. 538-539, 541.
A fost președinte al Asociației Glasul Culturii Volumul “100 de personalități maramureșene care au făcut istorie“, editat de Biblioteca Județeană “Petre Dulfu“ Baia Mare și Academiei Române, Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare, p. 760-761.(2005-2015), calitate din care a inițiat și a coordonat două ediții (2007 și 2008) ale manifestării județene Zilele Culturii Maramureșene, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș (lansări de carte, târgul de carte Vox Librorum, vernisarea unor expoziții de arte plastice, spectacole de teatru cu intrare liberă etc). Lucrarea sa, Maramureș brand cultural, ediție bilingvă (română-engleză) a constituit catalogul oficial al manifestării Zilele Culturii Maramureșene (ediția 2008).https://www.bibliotecamm.ro/recomandari/maramures-brand-cultural-de-dorin-stef/2021/09/09/ Accesat în 19.05.2026. Lucrarea reprezintă “o primă încercare de a identifica acele branduri care ne reprezintă cel mai bine în raport cu moștenirea noastră”. Maria Șandor, art. Maramureșul - cunoscut, recunoscut, uitat, apreciat, redescoperit, în Graiul Maramureșului, 28-29 iunie 2008, p. 19.
Din seria lucrărilor lexicografice se evidențiază Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ultima ediție, 2021) Teodor Ardelean, Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2026, p. 834, “singura lucrare monografică de acest gen, dedicată lexicului din județul Maramureș, un instrument de lucru util cercetării culturii tradiționale din acestă regiune care se adaugă prețioaselor culegeri și antologii de folclor și studiilor de specialitate realizate în ultimul secol”https://2mnews.ro/aparitie-editoriala-maramureseanul-dorin-stef-a-lansat-cea-de-a-treia-editie-a-dictionarului-de-regionalisme-si-arhaisme-din-judetul-maramures/, 23 martie 2021. Accesat la 17.05.2026. Dealtfel, toate cele trei ediții ale lucrării (2011, 2015, respectiv 2021) au fost selectate și integrate (cu acronimul DRAM) în proiectul DEX online, care reunește peste 30 de dicționare reprezentative ale limbii române.
Potrivit presei locale, la lansarea ediției a doua, prof. univ. dr. Vasile Frățilă, de la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, a declarat: “Munca depusă aici este imensă, cu atât mai mult cu cât autorul nu este filolog de profesie, ci jurnalist. Mânat de pasiunea lui pentru cuvinte, a reușit să ne aducă acest volum, care nu este doar o lucrare lexicografică, ci una enciclopedică, păstrând proporțiile Dicționarului lui Hasdeu. Cuprinde aproape toate cuvintele care sunt sau au fost vii, explicate semantic, dar și cu caracteristici morfologice, plusate de contextele în care ele apar”. Alexandra Cel Mare-Irimia, art. Maramureșul prinde contur lingvistic. Dublă lansare: “Dicționar de regionalisme” și “Toponimie maramureșeană”, în Glasul Maramureșului, 17 octombrie 2015, p. 5; vezi și Anca Goja, art. Regionalisme, arhaisme și toponime maramureșene, în două lucrări științifice, în Graiul Maramureșului, 17 octombrie 2015, p. 6.
Ediția a treia a Dicționarului de regionalisme și arhaisme cuprinde peste 7.800 de intrări, din care 6.700 sunt cuvinte propriu-zise, iar 1.100 sunt variante lexicale. Articolele glosate tratează: indicații gramaticale, variante lexicale, sensuri, citate ilustrative, sinonime locale, forme derivate în antroponimia și toponimia locală și soluții etimologice.
De remarcat faptul că peste 650 de termeni din această lucrare reprezintă contribuții la Dicționarul-Tezaur al Limbii Române, aceștia nefiind cuprinși în alte volume lexicografice apărute sub auspiciile Academiei Române (Dicționarul explicativ al limbii române, Micul Dicționar Academic etc). Vezi cap. Contribuții la Dicționarul-Tezaur al Limbii Române, p. 586-596, Dicționar de Regionalisme și Arhaisme din Maramureș, ediția a doua, Baia Mare, ediția 2015.
O altă lucrare din această categorie este Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș (prima ediție, în 2016; a doua, în 2023) Teodor Ardelean, Magnum Diarium Academicum Septentrionis 1800-2024, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2026, p. 884. Conf. univ. dr. Ștefan Vișovan, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - Centrul Universitar Nord din Baia Mare, a apreciat că aceasta “este o lucrare completă și complexă, de tip enciclopedic, având la bază principii lexicografice moderne și oferind cititorilor un volum impresionant de informații despre orașele, comunele și satele maramureșene” Ștefan Vișovan, art. Un dicționar cât o enciclopedie, în cotidianul Glasul Maramureșului, 06.08.2016, p. 5).
Lucrarea cuprinde, în premieră, o abordare exhaustivă a istoriei exegetice referitoare la tratamentul etimologic al topononimului Maramureș.
O lucrare cu caracter monografic realizată de Dorin Ștef este Gârdani. 600 de ani de atestare documentară (Editura Galaxia Gutenberg, 2024). Volumul a fost distins cu Premiu pentru monografie, la manifestarea Cărțile Anului 2024, organizată de Revista de Cultură Nord Literar, în parteneriat cu Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Camelia Tocaci, Cărțile Anului 2024, în Graiul Maramureșului, 12 octombrie 2024. https://www.graiul.ro/2024/10/12/cartile-anului-2024/ Accesat în 08.06.2026 .
Activitate jurnalistică A lucrat în presa locală din județul Maramureș: la cotidianul “Graiul Maramureșului” (redactor șef Augustin Cozmuța) (unde a susținut, împreună cu Dumitru Mariș, rubrica Erezii săptămânale) Vezi detalii în art. Augustin Cozmuța, ca un înger care ține în mână o carte (mărturii), în revista Bibliotheca Septentrionalis, anul XXXII, nr. 2 (63), Baia Mare, decembrie 2024, p. 58-60.(1990-1994), la săptămânalul “Nord Magazin” (1995-1996) și la cotidianul Glasul Maramureșului (1997-2017). În perioada 2007-2017 a fost redactor-șef al cotidianului Glasul Maramureșului, ediția print https://www.bibliotecamm.ro/recomandari/dorin-stef-la-ceas-aniversar-55-de-ani-de-la-nasterea-ziaristului-baimarean/2021/10/03/. Accesat la 17.05.2026. Din 2023, este redactor-șef al cotidianului, versiunea electronică.https://glasulmm.ro/despre-noi/ Accesat la 12.06.2026.
În calitate de redactor șef, a inițiat mai multe campanii de presă (realizate de redactorii ziarului), care s-au finalizat cu patru apariții editoriale, coordonate și îngrijite de Dorin Ștef:
În anul 2007, un jurnalist băimărean, directorul unui săptămânal de atitudine și investigații, a fost reținut de DIICOT și ulterior arestat, fără să fie judecat, refuzându-i-se prezumția de nevinovăție (Vezi detalii: Sabău și Pârcălab vs. România). “Fapta în sine nu constituie o premieră în peisajul românesc postdecembrist. Noutatea constă în lecția de solidaritate a jurnaliștilor băimăreni care au găsit motivația și tăria să treacă peste orgolii personale sau redacționale”.În prefața lucrării Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate, Editura Dacia, 2007. Articolele din această campanie au făcut obiectul lucrării: Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate, Editura Dacia, 2007.
O altă campanie de presă inițiată de Dorin Ștef a vizat pericolul dezintegrării satului tradițional maramureșean, la finele anilor ’90, pe fondul în care, “în satele de pe văile Mara, Iza și Vișeu se construiește mult, se construiește oșenește. Autoritățile nu impun nicio restricție... În Maramureșul istoric, specialiștii ar trebui să delimiteze (printr-un act normativ) toate zonele etnografice - fie sate întregi, fie perimetre dintr-un sat - unde autorizațiile de construcție să se elibereze numai pentru clădiri ce se încadrează specificului zonal (materiale de construcție, stil arhitectonic, vopsele, culori etc.).” În prefața lucrării Maramureșul între tradiție și inovație, Editura Ethnologica, 2013. Articolele din această campanie au făcut obiectul lucrării: Maramureșul între tradiție și inovație, Editura Ethnologica, 2013).
În 2006, a inițiat “o rubrică nouă, săptămânală, în paginile cotidianului Glasul Maramureșului, sub genericul Baia Mare de altădată. În următorii șase ani au fost documentate și redactate (de către jurnaliștii de la Glasul) peste 500 de articole pe această temă. Majoritatea aprecierilor și a descrierilor aparțin băimărenilor trăitori sub regimul comunist sau chiar a celor direct implicați în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate: foști directori de întreprinderi și instituții, persoane cu funcții în aparatul de partid și de stat, arhitecți, constructori etc. În prefața lucrării Baia Mare de altădată, 1945-1989, volumul 1, Editura Eurotip, 2014. Proiectul „Baia Mare de altădată” vizează exclusiv perioada 1945-1989, de la instaurarea comunismului în România și până la Revoluția din decembrie 1989. În anul 2014 a apărut (la Editura Eurotip) un prim volum, prin selecția textelor publicate în „Glasul”, în intervalul 2006-2012. În anul 2016, a apărut volumul doi al acestui proiect și însumează articolele apărute în „Glasul”, în intervalul 2013-2015, într-o lucrare de istorie orală, cu valoare de document: Baia Mare de altădată, 1945-1989, 2 volume, în total 616 pagini.
Colaborări