Depresiunea Cașin (în ), numită și Depresiunea Cașinul NouRusu Constantin & Stănescu, C. (cartograf); Munții Ciucului – Harta turistică; 1988 sau Depresiunea PlăieșiSăndulache, Marius (lector); Carpații Orientali (arhivă); Facultatea de Geografie, Universitatea București; accesat la 29 septembrie 2019 este o depresiune intramontanăCiucului, Constantin & Talabă, 1988, Relieful din estul Transilvaniei, România, situată în Carpații Orientali în extremitatea sud-estică a județului Harghita, la limita cu județul Covasna.Harta Județului Harghita 1:170.000 ; Ed. Stiefel; accsat la 2 septembrie 2019

Elemente de geologie Este de origini tectonică și de acumulareBadea, Lucian; Geografia României, Vol. 3; Ed. Academiei Republichii Socialiste Romānia; 1983; p. 164; accesat la 29 septembrie 2019 (erozivă), fiind situată la limita de contact tectonic dintre zona flișului cretacic cu zona flișului paleogen. Astfel, succesiv eroziunii diferențiale desfășurată la zona de contact dintre gresiile paleocene dure ale flișului extern și rocile marno-argiloase ale pânzei de Audia, în pliocen a avut loc formarea bazinetului depresionar ca efect al unor fenomene tectonice.

Delimitare și elemente de geomorfologie

Compartimentul depresionar aparține de Munții CiuculuiPosea, Grigore; Geografia Fizică a României, Partea I; Editura Fundației România de Mâine; București; 2006, ISBN 978-973-725-712-3; p. 193 și este limitat la est, nord și vest de către sectorul sud-vestic al acestora, iar la sud de către Munții Bodoc, spre care face trecerea la sud de Pasul Cașin. În sud-estul Munților Ciucului, acesta de asemenea realizează trecerea spre Munții Nemira. Din punctul de vedere al Prof. Dr. Irina Ungureanu, Munții Oituzului trebuiesc însă diferențiați distinct de Munții Ciucului, astfel că aceasta consideră că depresiunea este dominată de Munții Oituzului.Irina Ungureanu; Geografia Carpaților și Subcarpaților, Note de curs; Secția Istorie-Geografie, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2004; Munții Oituzului-2.1.5. Unități spațiale-2.1. Regiunea Carpaților Orientali-2. Regiunile geografice ale Carpaților

Depresiunea este drenată de râul Cașin,Makfalvi, Zoltán; Szekeres, Alexandru; Harghita: monografie; Ed. Sport-Turism, 1979; p. 18; accesat la 29 septembrie 2019 afluent de dreapta al Râului Negru, prin bazinul său hidrografic superior.

Compartimentul depresionar se desfășoară pe o lungime de circa 15 km, din apropierea văii Uzului până în aval de Iacobeni, având o lățime maximă de aproape 10 km. Forma sa este ovală, alungită pe direcția nord - sud și suprafața de circa 50 de km2.Iancu, Mihai; Elevi, să ne cunoaștem patria !; Ed. Didactică si Pedagogică; 1982; Subcap: Depresiunea Plăieși (Cașin), vatră de veche sălășluire; accesat la 4 octombrie 2019 Relieful său are aspect colinar, de sculptură și de acumulare. Înălțimile variază de la 640—650 m în axul depresiunii, pînă la 900—950 m la nivelul ramelor vestică, nordică și estică. (altitudinea medie fiind de 730 m). Înclinarea versanților este slabă, văile sunt largi și frecvent însoțite de terase.

Hidrografie și climă

Principala sa arteră hidrografică este râul Cașin, iar de-a lungul depresiunii, spre valea acestuia, largă și parțial înmlăștinită, se îndreaptă numeroși afluenți de mici dimensiuni.Ciucului, Constantin & Talabă, 1988, Rețeaua hidrografică Un relif interesant se întâlnește pe Valea Despletită, afluent de dreapta al Cașinului. Aici meandrele sunt adâncite și foarte de dezvoltate, de unde apare si numele.

Zona fiind situată la nivelul aureolei mofetice a Carpaților Orientali,Buga, Oleg; Geografia Turismului, Suport de curs; Bălți; 2013; p. 83 pe unele dintre văile sale afluente precum valea Repatului sau a Borvizului se întâlnesc izvoare de apă minerală, cum este cel de la Perla Cașinului de pe pârâul Vinului (afluent al Borviului). Majoritatea izvoarelor minerale sunt situate în partea estică a depresiunii. În compartimentul depresionar apar astfel izvoarele cu cele mai mari mineralizații și debite constante din Munții Ciucului, în zona Cașin-Iacobeni găsindu-se dispersate ape minerale carbonatate, cloro-sodice și sulfuroase, de-a lungul a trei linii de izvoare hidro-minerale cu direcția nord-sud:Consiliul Județean Harghita; Băile Cașin ; harghita.ro; accesat la 29 septembrie 2019 izvoare carbogazoase: Piatra Albă, Repat și pârâul Cașin izvoare sulfuroase: Piatra Albă, Repat și Dobai izvoarele clorosodice, calcice și magneziene: valea Gheorchianoșul Mic, Gheorchianoșul Mare și pârâul Scroafei Temperatura apei acestora variază între 7-90 de grade Celsius, cele mai importante izvoare aflându-se la Piatra Albă, Repat, Băile Cașin și Iacobeni.

Prezintă un climat de adăpost, cu puține inversiuni termice și precipitații bogate.

Elemente de geografie umană Localitățile din depresiune sunt Plăieșii de Sus, Plăieșii de Jos și Iacobeni, Cașinu Nou Ciucului, Constantin & Talabă, 1988, Traseul 18. Vîrful Agăș (1 369 m) — vîrful Cristur (1 378 m) — cota 1 271 m — valea Oregul — valea Uzului („La Ocoliș") — extremitatea estică a culmii Cotorca

Este traversată de către DN11B Cozmeni–pasul Cașin (sau Nyerges, 870 m altitudine)–Cașinul Nou–Târgu Secuiesc, care o leagă spre nord-est de Depresiunea Ciucului prin Pasul Cașin și spre sud de Depresiunea Târgu SecuiescCiucului, Constantin & Talabă, 1988, Rețeaua rutieră prin pasul de vale Cătrușa.

Se îmbuteliază doar apa a două izvoare bicarbonatate calcice, sodice, cu conținut de iod și litiu de la Băile Cașin, sub denumirea Perla Cașinului (Salutaris). Utilizarea cu scop terapeutic a apelor minerale ale izvoareleor „Salutaris”, „Perla Cașinului”, „Scaunul Roșu” și „Plăieși” este consemnată încă din secolul XVIII. Ca efect însă al concurenței Tușnadului și a lipsei unor căi de comunicație moderne, diverse proiecte de amenajare a unei stațiuni balneoclimatice nu au mai fost finalizate cu succes.Ciucului, Constantin & Talabă, 1988, Traseul 20. Plăieșii de Sus — Vîrful Repatului (1 292 m) — Vîrful Smochinei (1 190 m) — Izvorul „Perla Cașinului" — Pîrîul Borvizului — Iacobeni

Referințe

Bibliografie Rusu, Constantin & Talabă, I. & Lupașcu, Gh.; Ciucului + Rusu Constantin & Stănescu, C. (cartograf); Harta; 1988, Colecția Munții Noștri; Ed. Abeona; 1992

Legături externe

Kászon micro-region (about): Kászon Micro Region; transylvaniaspabook.wordpress.com Matefy, Maria & Koszta, Csaba János & Gîdea, Mihai; The microeregional programme in Harghita County, in behalf of LEADER, Scientific Papers. „Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development”, Volume 10, Issue 3/2010; Bucharest; RAWEX COMS Publishing House in co-editing with DO-MINOR Publishing; ISSN 1844- 5640; pp. 219-224

Vezi și Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos Categorie: Depresiuni din România Categorie:Geografia județului Harghita