Via Artmane

Via Artmane (let: Vija Artmane) () a fost o actriță sovietică letonă de teatru și film. A fost membru PCUSAr Triju Zvaigžņu ordeni apbalvoto personu reģistrs apbalvošanas secībā, sākot no 2004. gada 1.oktobra și s-a convertit la  ortodoxia rusă. Este considerată una dintre cele mai marcante actrițe letone de teatru și film din secolul al XX-lea. Via Artmane a fost căsătorită cu actorul leton Artūrs Dimiters. I s-au acordat numeroase premii ca de exemplu titlul onorific de Artist al Poporului RSS Letonă în 1965, artist onorific al URSS în 1969, Ordinul Lenin în 1970 sau Ordinul celor trei stele, clasa a III-a, în 2007.Vija bija kā lampiņa, uz kuru visi tiecās. Saruna ar Dairu Āboliņu par filmas tapšanu -- Vija era ca și lampa pe care o ținea toată lumea. Conversație cu Dairy Abolina despre realizarea unui film, la.lv, Dace Judina-Nyman, 25 august 2019

Copilărie Artmane s-a născut Alīda Artmane în perioada în care Letonia era o națiune suverană. Tatăl ei, Fricis Arnolds Artmanis, de origine ancestrală germano-baltică, a murit într-un accident la vârsta de 19 ani, cu doar patru luni înainte de nașterea ei. Mama ei, Anna Regina Zaborska, de origine poloneză, a supraviețuit ca mamă singură, lucrând în agricultură. De tânără, Artmane a crescut jucându-se pe câmpuri; i-au plăcut florile sălbatice și a învățat să facă aranjamente și păpuși în stil tradițional leton. În timp ce mama ei lucra pentru un proprietar de pământuri, acesta a trimis-o pe tânăra Artmane să studieze muzica și dansul la o clasă de balet timp de câțiva ani. Cu toate acestea, la vârsta de 10 ani, tânăra Artmane a devenit o ciobăniță. A avut grijă de o turmă de vaci timp de peste cinci ani și astfel a supraviețuit până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1946 a absolvit școala gimnazială și a visat să devină avocat pentru a face lumea un loc mai bun. În același timp, a interpretat roluri de amatori la școala sa, s-a interesat de film și teatru. Pasiunea ei pentru actorie în cele din urmă a predominat.

Carieră în teatru După războiul din 1946, Artmane s-a mutat la Riga și și-a început studiile la Daile Theatre Second Studio, rămânând în cele din urmă acolo ca membru al trupei pentru următorii 50 de ani. La începutul carierei sale în actorie, a făcut sacrificii inevitabile, cum ar fi abandonarea peisajului ei preferat, vacile și schimbarea prenumelui în Vija, la indicația profesorului ei dar și din motive artistice. Din 1946 până în 1949, Artmane a studiat actoria sub tutela regizorului de teatru leton Eduards Smiļģis, fondatorul original al trupei. În perioada 1949 - 1998, Artmane a fost vedeta principală a trupei Teatrului Daile din Riga. A jucat cele mai bune roluri de scenă sub conducerea lui Smiļģis. Cele mai memorabile roluri de teatru au fost roluri clasice precum Julieta în Romeo și Julieta (1953) sau Ofelia în Hamlet, printre alte roluri din piesele de teatru scrise de Shakespeare.Вия Артмане. Творческая биография< Artmane a jucat, de asemenea, roluri importante în piese letone precum Indulis și Ārija sau Foc și noapte sub conducerea actorului național al Letoniei, Rainis. A fost apreciată de critici pentru rolurile sale de scenă în piese de teatru rusești, precum prestația ei pasională în rolul eroinei lui Tolstoi, Anna Karenina; ea a mai jucat și în Război și pace de Lev Tolstoi, în Suflete moarte de Nikolai Gogol și în alte piese clasice rusești. După moartea lui Smiļģis, în 1966, Artmane a trecut treptat la piese de teatru contemporane, dar a continuat, de asemenea, să joace unele dintre rolurile sale de scenă clasice în anii 1970 -1980.

Din 1998 până în 2000 a lucrat la Teatrul Nou din Riga. Acolo a apărut în rolul principal într-o producție scenică a piesei Dama de pică, bazată pe nuvela omonimă a scriitorului Aleksandr Pușkin.

Vedetă de film În 1956, Artmane era deja o vedetă recunoscută a teatrului leton, moment în care și-a făcut debutul în cinematografie, în filmul Posle shtorma (După furtună). În 1963 a devenit faimoasă în Uniunea Sovietică cu rolul principal Sonya, o mamă frumoasă și iubitoare, alături de Evgeni Matveev în popularul film Rodnaya krov (1963). După acest film, Artmane a fost poreclită „Mama-Letonia”Три имени и три мифа в жизни Вии Артмане. РИА Новости în patria sa. S-a bucurat de o carieră constantă în film în Uniunea Sovietică în anii 1960, 1970 și 1980. Cariera ei de film a fost evidențiată cu roluri precum Veda Kong în popularul film science-fiction Nebuloasa din Andromeda (1967), ca împărăteasa Ecaterina a II-a cea Mare în drama istorică Emelian Pugaciov (1978), ca Julia Lamber în filmul Teātris (1978) și alte roluri de film notabile. Via Artmane a apărut ca ea însăși într-un documentar despre viața sa intitulat Conversație cu regina (Saruna ar karalieni, 1980), produs de Studioul de Film Riga.

Recunoaștere Via Artmane este considerată una dintre figurile de frunte ale culturii letone. În perioada ocupației sovietice, Artmane a participat activ la mișcarea pentru conservarea și susținerea moștenirii naționale letone; ea a fost o promotoare activă pentru folosirea limbii letone în literatură și artă, precum și în viața de zi cu zi. A primit titlul de „actriță națională a Letoniei” și a fost recunoscută ca artistă populară a Uniunii Sovietice în 1969. În același an, a fost membru al juriului la cel de-al 6-lea Festival Internațional de Film de la Moscova.

În 1999, Artmane a primit un premiu din partea Ministerului Culturii din Letonia pentru contribuția sa în teatru și în cinematografie. În 2003 a primit premiul special de teatru pentru contribuția îndelungată, de o viață, în cultura letonă. În 2007, Via Artmane a fost decorată cu Ordinul celor trei stele (în letonă Triju Zvaigžņu ordenis), care este acordat ca o recunoaștere a meritului civil remarcabil în serviciul Letoniei.

Asteroidul descoperit pe 28 martie 1968 de Tamara Smirnova, 4136 Artmane, a fost numit în onoarea ei.4136 Artmane în JPL Small-Body Database4136 Artmane în baza de date a Minor Planet Center

Roluri în teatru A colaborat cu regizorul Eduard Smiļģis la următoarele spectacole: ca Raina Leldi în Spēlēju, dancoju, (1956); ca Laimdotu în Ugunī un naktī, (1965); ca Āriju în Indulī un Ārijā, (1971); ca Mirdzu Aspazijas în Vaidelotē, (1958); ca Julieta în piesa lui Shakespeare Romeo și Julieta, (1953); ca Ophelia în Hamlet de Shakespeare, (1959).

Roluri în teatru (selecție): An Piesă de teatru Dramaturg Rol Regizor 1950 Jaunība L. Zorins Oļa Morozova E. Smiļģis 1950 Indulis un Ārija Rainis (Jānis Pliekšāns)Page, Alda, fiica lui Lengvin E. Smiļģis, F. Ertnere 1950 Marta A. Brodele Doamnă cu un cățeluș E. Smiļģis, K. Pabriks 1950 Glāze ūdens E. Skriba Abigaila F. Ertnere 1951 Pigmalion George Bernard Shaw Elīza M. Tetere 1951 Modes veikals I. Krilov Ļiza A. Leimanis 1952 Revizorul Nikolai Gogol Fiica guvernatorului E. Smiļģis și F. Ertnere 1952 Maskarāde Mihail Lermontov Ņina F. Ertnere 1953 Jūras vējos J. Grants, V. Sauleskalns Ausma Cielava E. Smiļģis 1953 Profesors iekārtojas A.Grigulis Zaiga Krauze V. Baļuna 1954 Skabargas M. Zuntners, A. Vilks Rasma F. Ertnere 1954 Pazudušais dēls R. Blaumanis Ilze E. Smiļģis 1954 Ziedošais tuksnesis A. Upīts Skuķe E. Smiļģis 1999 Traktāts par mīlestību Līvija DuminaTraktāts par mīlestību, news.lv Stendal A. Hermanis

Filmografie