Vera Călin (născută Clejan), (n. 17 februarie 1921, București – d. decembrie 2013, Los Angeles, SUA) a fost o esistă și traducătoare română, profesoară de literatură comparată la Universitatea București, emigrată în SUA.

Biografie S-a născut într-o familie evreiască. Tatăl ei a fost Herman Clejan, arhitect, cel care a proiectat Galeriile Lafayette, în prezent Magazinul Victoria din București, și Palatul Braunstein care adăpostește "Galeriile Cupola" din Iași. Vera Călin a fost forțată din cauza legilor antisemite să urmeze școli evreiești. Absolventă facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1946).

Debutează în vara anului 1944 în paginile cotidianului „Ecoul”. În 1950 a debutat editorial cu volumul „Un prieten al celor asupriți: Charles Dickens”. După al Doilea Război Mondial a lucrat ca redactor la Editura de stat pentru literatură (ESPLA).

A fost căsătorită cu un medic, cu care a avut doi fii. În 1973 a fost invitată ca profesor la Universitatea din Ottawa, Canada. După moartea soțului (1975) a emigrat (1976) în SUA la fiul mai mic.

Între 1977-1978 a fost profesor invitat (visiting professor) la Ierusalim.

Conform criticului Mircea Martin, Vera Călin face parte din grupul ilegaliștilor sau al simpatizanților comuniști (din timpul războiului) care au încercat nu numai „refacerea legăturilor cu tradiția internă, ci și cu tradiția europeană și cu lumea largă, atât în planul literaturii, cât și în planul ideilor.”

A predat la Facultatea de Litere a Universității din București, mai întâi cursuri de limbă engleză, iar mai apoi cursuri de literatură universală și comparată, unde a ajuns profesor universitar în 1970.

Distincții Medalia Muncii (8 martie 1951)Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 60 din 8 martie 1951 pentru acordarea decorațiilor „Ordinul Muncii” și „Medalia Muncii”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 29, joi 8 martie 1951, p. 358.

Scrieri Furtuna în cancelarie, piesă de teatru, 1956 (în colaborare cu Silvian Iosifescu) Byron, Ed. de stat, 1961 Curentele literare și evocarea istorică, Editura pentru literatură, București, 1963 Metamorfozele măștilor comice, Editura pentru literatură, București, 1966 Alegoria și esențele, Editura pentru literatură universală, București, 1969 (traducere în germană „Auferstellung der Allegorie”, Viena, 1975) Romantismul, Editura Univers, București, 1970 Omisiunea elocventă, Editura enciclopedică română, București, 1973 Prea târziu: Însemnări californiene, Editura Univers, București, 1997 Post-scriptum. Însemnări 1997-2002, Inst. Cultural Român, București, 2004

Traduceri Cui îi bate ceasul, de Ernest Hemingway (în Viitorul, 1944?) Călătoriile lui Gulliver, 1947 Moll Flanders, de Daniel Defoe, Editura pentru Literatura Universala, Colectie: Clasicii Literaturii Universale, 1964; Hamlet, ESPLA (împreună cu Maria Banuș) Jude Neștiutul, de Thomas Hardy, Ed. Paralela 45, 2002:

Bibliografie Vera Călin- o emigrație, Supliment la Observatorul Cultural, 25 mai 2006 Al. Mirodan, Dicționar neconvențional, 1986

Note

Legături externe Articol în Observatorul Cultural Pagini de jurnal, 2008-2009

Categorie:Nașteri în 1921 Categorie:Decese în 2013 Categorie:Bucureșteni Categorie:Istorici literari români Categorie:Eseiști români Categorie:Traducători români Categorie:Evrei români Categorie:Profesori universitari români