Cetatea Greavilor din Gârbova a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Este monument istoric https://www.cultura.ro/wp-content/uploads/old_cultura/files/inline-files/LMI-AB.pdf.
Istoric și trăsături Denumirea Gârbova provine din limba slavonă, iar comuna este numită în maghiară Szászorbó, și în germană Urwegen. Localitatea este situată în partea sud-estică a județului Alba, la poalele Munților Cindrel, 25 de km distanță de orașul Sebeș. Așezarea de la Gârbova a fost constituită de sașii chemați aici de regele Géza I al Ungariei (1141-1161) pentru a apăra granițele voievodatului. Cetatea a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reședința nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară și dispunea de un donjon romanic.
În secolul al XV-lea cetatea este vândută, devenind proprietatea comunității. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniță, i s-a adăugat o nouă incintă fortificată și a fost construit un turn de poartă cu două etaje, numit și „turnul slăninilor”.
În timpul înaintării spre Alba Iulia a oștilor lui Mihai Viteazul, în anul 1599, după victoria de la Șelimbăr, ca urmare a faptului că populația Gârbovei s-a opus rechizițiilor impuse de starea de război, a fost trimis un detașament de soldați, prilej cu care fortificația a suferit mari pierderi. Abia în 1625 locuitorii au refăcut-o și au restaurat biserica din centrul satului.
Între anii 1657-1661 așezarea este devastată de oastea turcească. Pentru ultima dată, cetatea Gârbovei a fost asediată și cucerită în timpul revoltei curuților din anul 1703.
Muzeul din Cetatea Gârbova Muzeul din Cetatea Gârbova funcționează sub forma unei expoziții etnografice permanente. Aceasta este amenajată în două încăpri din interiorul incintei fortificate din centrul localității surprinzând viața cotidiană a acestei comunități.
Interiorul țărănesc creează imaginea complexă asupra funcționalității și esteticului în gospodăriile din satele tradiționale. Patul cu străjac și lipideu din bumbac cusut la capăt cu dantelă albă, peste care s-a pus covorul gros de lână, țesut în carouri, păstrează și pernele frumos ornamentate la un capăt; predomină culori puține - rosu și negru - dovedind vechimea lor, altele mai noi cu culori mai variate, model mai complicat și bogat.
Un loc aparte îl ocupă în spațiul expozițional ceramica, reprezentată de vasele smălțuite atât în interior cât și în exterior, culoarea predominantă fiind verde închis. Ca forme principipale găsim: ulcioarele simple de diferite dimensiuni, canceele, cănile cu gură bilobată, cănile de bere, dar și vase de dimensiuni mai mari, cu două torți și capac.
Sunt prezente și ustensile pentru torsul și țesutul fibrelor, și pentru confecționarea pieselor de vestimentație: fusul și furca de tors, roata de tors, vârtelnițe și războaie de țesut orizontale.
Bibliografie
Note
Vezi și Gârbova, Alba Biserici fortificate din Transilvania Listă de cetăți în România Romanicul în Transilvania Greav
Legături externe
Cetatea Greavilor la www.monumenteromania.ro Biserici fortificate din Transilvania
Imagini din exterior
Imagini din interior
Categorie:Biserici fortificate din Transilvania Categorie:Cetăți din județul Alba Categorie:Arhitectură romanică Categorie:Monumente istorice din județul Alba