Codul civil din Québec a avut o influență semnificativă în redactarea noului Cod civil al României în „Noul Cod civil 2009 – Legea nr. 287-2009 (M.Of. nr. 511 din 24 iulie 2009)”, ed. Hamangiu, București, 2009. Așa cum s-a menționat chiar de către legiuitorul român în Expunere de motiveIbidem și în Hotărârea nr. 277 din 11 martie 2009 pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului de lege - Codul civil publicată în M.Of. nr. 213 din 2 aprilie 2009, recodificarea dreptului civil român s-a realizat cu sprijinul legislațiilor moderne, și anume, Codul civil francez, Codul civil al provinciei Québec din Canada, Codurile civile italian, spaniol, elvețian, german, brazilian.

Québec Québec este o provincie a statului federal Canada. Această provincie are o legislație de influență franceză, date fiind istoria și tradiția sa, spre deosebire de celelalte provincii ale Canadei. Codul civil din Québec a intrat în vigoare în 1994 și a reprezentat o recodificare și nu doar o simplă aducere la zi a legislației existente până la acel moment. Cu acel moment s-au codificat și soluții jurisprudențiale. Celelalte provincii ale Canadei, precum și Statele Unite, cu excepția Louisianei, au un regim de drept civil necodificat, de „common law”. Prima codificare a dreptului civil în Québec s-a realizat în 1866, sub forma „Code civil du Bas-Canada”. Ca și în România, Codul francez a lui Napoleon a stat la bază, prin forma sa generală și structură. În același timp, juriștii angrenați în procesul de codificare au preluat și dispozițiile provenind din regulile Comunei din Paris ce constituiau deja principala sursă de drept canadian, încă din 1664. La acestea au adăugat și obiceiurile locale, precum și elemente de "common law" britanic.

Codul civil din Québec

La jumătatea secolului trecut, Québec a luat decizia modificării codului său civil. În final, după o muncă de aproximativ 50 de ani, acesta a reușit să dea lumii un Cod modern ce a intrat în vigoare în 1994. Codul civil din Québec este o autentică recodificare și nu o simplă aducere la zi a legislației existente până la acel moment, fiind codificate și soluții jurisprudențiale. Acesta grupează, într-o concepție monistă, instituțiile fundamentale din dreptul civil: persoana fizică și juridică, familia, succesiunile, bunurile, obligațiile, inclusiv contractele speciale, prioritățile și ipotecile, probele, prescripția extinctivă, publicitatea drepturilor, precum și normele de drept internațional privat. De asemeni, în procesul de modernizare, de recodificare a Codului civil din Québec, un rol deosebit de important l-a avut și «Loi sur l’application de la réforme du Code civil»Legea privind aplicarea reformei Codului civil, Loi sur l’application de la réforme du Code civil, L.Q.1992, c.57.. Aceasta lege și-a propus să umple golurile legislative în materia dreptului tranzitoriu și a avut ca scop reducerea riscurilor de confuzie, precum și evitarea procedurilor inutile în momentul schimbării legislative. Dispozițiile sale au avut ca obiect reglarea conflictelor de legi ca urmare a intrării în vigoare a noii reglementări.

De ce Codul civil din Québec în cadrul reformei din România?

Așa cum se reține și în „Expunerea de motive ” publicată pe site-ul Camerei Deputaților, activitatea de elaborare a proiectului, în versiunea sa inițială, „a beneficiat de sprijinul Agenției Canadiene pentru Dezvoltare Internațională (CIDA), prin grupul de experți din Québec care au lucrat la redactarea Codului civil al Québecului din 1991 – profesori, magistrați, avocați - , aportul specialiștilor canadieni constând în consiliere periodică cu privire la proiect, participare efectivă în comisiile de lucru, precum și în transmiterea de materiale documentare, studii de drept comparat.” Printre motivele pe care le putem reține pentru a justifica preluarea ca model a Codului civil din Québec, precizăm faptul că acesta este cea mai recentă recodificare, este o operă completă de recodificare și a constituit o sursă de inspirație pentru mai multe țări civiliste în procesul lor de reformă, incluzând o parte din codurile menționate mai sus. Astfel, în ciuda modificărilor intervenite în proiectul inițial la care au lucrat experții canadieni, în noul Codul civil român, se regăsesc încă multe noțiuni și chiar instituții preluate din Cod civil al provinciei Québec. Amintim în primul rând concepția monistă, iar cu titlu de exemplu enumerăm „principiul interesului superior al copilului” și noțiunea de „autoritate părintească”, reglementări privind noțiunea de „locuința familiei”, cea privind „dreptul la compensație” în timpul căsătoriei, reglementări în materia succesiunii, mandatul în caz de inaptitudine, contractul de adeziune, contractul-cadru, precum și instituția „administrarea bunurilor altuia”.

Concepția monistă Concepția monistă reprezintă principalul aspect care a fost urmărit atât de legiuitorul din Québec, cât și de legiuitorii din celelalte țări care au preluat ca model reforma din această provincie. Concepția monistă constă în reglementarea raporturilor de drept privat dintr-o singură perspectivă, renunțându-se la dualismul civil-comercial. Menționăm în acest sens că structura noului Cod civil român este, în principiu, aceeași cu cea a Codului civil din Québec, structură pe care o găsim de altfel și în celelalte coduri care au optat pentru o concepție monistă în cadrul reformelor de recodificare.

Titlul preliminar Început cu un titlu prelimiar intitulat „Despre legea civilă” prin care sunt stabilite dispozițiile generale, aplicarea legii civile, interpretarea și efectele acesteia și publicitatea drepturilor, a actelor și a faptelor juridice, Codul civil stabilește repere în timp și spațiu ale aplicabilității dispozițiilor sale.

Cartea a I-a - "Despre persoane" Cartea a I-a intitulată în ambele coduri „Despre persoane” , cuprinde alături de dispozițiile generale, reglementări privind persoana fizică: capacitatea de folosință și de exercițiu, respectul drepturilor inerente acesteia, inclusiv respectul datorat după deces, elementele privind identificarea persoanei fizice, cum sunt numele, domiciliul, actele de stare civilă, precum și cele privind tutela și curatela. Prima Carte continuă cu dispoziții privind persoana juridică: înființare, capacitate civilă, identificare, reorganizare și încetare.

Cartea a II-a - "Despre familie" Familia reprezintă subiectul central al Cărții a II-a din ambele coduri civile. Sunt prevăzute dispozițiile referitoare la încheierea căsătoriei, drepturile părților ce alcătuiesc o familie, desfacerea căsătoriei, precum și filiația și adopția. Tot aici sunt cuprinse și dispozițiile privind principiul interesului superior al copilului, precum și cele referitoare la autoritatea părintească.

Cartea a III-a - "Despre bunuri" Noul Cod civil român continuă cu Cartea a III-a intitulată „Despre bunuri”. Însă, Cartea a III-a din Codul civil din Québec se referă la succesiuni, iar Cartea a IV-a la bunuri. Cu privire la bunuri, Codul nostru vorbește despre bunurile și drepturile reale în general, despre proprietatea privată, inclusiv despre proprietatea comună și proprietatea periodică, dar și de dezmembrămintele dreptului de proprietate privată. Sunt prezentate în continuare dispozițiile privind proprietatea publică, cartea funciară și posesia. În cadrul acestei Cărți se găsesc două instituții noi pentru dreptul românesc, fiducia, preluată după modelul civil francez și administrarea bunurilor altuia care reprezintă o preluare integrală și aproape fidelă a instituției consacrate în Codul civil din Québec. De asemeni, trebuie să spunem că echivalentul dispozițiilor privind Cartea funciară formează în cadrul Codului civil din Québec subiectul Cărții a IX-a intitulată „De la publicité de droits”.

Cartea a IV-a intitulată "Despre moștenire și liberalități" În noul Cod civil român, succesiunile formează subiectul Cărții a IV-a intitulată „Despre moștenire și liberalități” și cuprinde dispoziții referitoare la moștenirea legală și la liberalități.

Cartea a V-a - "Despre obligații" „Despre obligații” este titlul Cărții a V-a, ca și în Codul civil din Québec. Sunt prezentate dispozițiile generale despre obligații, izvoarele acestora și responsabilitatea civilă, modalitățile obligațiilor, executarea lor, transmiterea și stingerea lor, precum și restituirea prestațiilor. Așa cum s-a arătat și în Expunerea de motive referitoare la Legea privind Cod civil„Expunere de motive”, în Noul Cod civil 2009 – Legea nr. 287/2009 (M.Of. nr. 511 din 24 iulie 2009), ed. Hamangiu, București, 2009, p.22, legiuitorul român a renunțat la dualismul Cod civil – Cod comercial, astfel încât, în categoria contractelor speciale sunt incluse și contracte ce au fost considerate apanajul exclusiv al comercianților, cum ar fi contul bancar curent și alte contracte bancare. Găsim în Cartea a V-a, contractul de vânzare, contractul de împrumut, contractul de închiriere, contractul de transport, contractul de societate, contractul de mandat, contractul de antrepriză, contractul de asigurare, contractul de depozit, contractul de rentă, tranzacția, jocul și pariul. Privilegiile și garanțiile reale ce se află în noul Cod civil ca și capitol distinct în cadrul Cărții „Despre obligații”, formează, în Codul civil al provinciei Québec Cartea a VI-a „Des priorités et des hypothèques”. Reglementările sunt în principiu aceleași. Prescripția constituie în fiecare dintre coduri subiectul unei Cărți distincte. Reglementările privind dreptul internațional privat, chiar dacă au surse diferite de preluare, sunt guvernate de aceleași principii și formează subiectul ultimei Cărți în ambele coduri.

Asigurarea protecției drepturilor și libertăților civile fundamentale inerente personalității umane În Fișa tehnică a Proiectului Codului civil se reține că în ceea ce privește asigurarea protecției drepturilor și libertăților civile fundamentale inerente personalității umane, o atenție specială a fost acordată reglementărilor internaționale importante, menționându-se și Codul civil al provinciei Québec. În legislația din Québec, drepturile și libertățile fundamentale sunt grupate într-un act normativ distinct cu rol de constituție, intitulat „Charte des droits et libertés de la personne” . Acestea sunt completate cu dispoziții cuprinse în Codul civil cu privire la respectul reputației și vieții private, precum și la respectul corpului după deces. În cadrul capitolului destinat respectului la viață privată, sunt prevăzute, în ambele coduri, atingerile aduse vieții private, în articolul 36 din Codul civil din Québec, respectiv art. 74 din noul Cod civil din România. Menționăm însă că, dispozițiile prevăzute la literele d, f și g din articolul 74 nu se regăsesc în articolul corespondent din Codul civil din Québec. Dar, subiectul prevăzut de litera g, considerat foarte important, este reglementat pe larg în cadrul mai multor articole și consacră principiul accesului la informație privată, amplu prevăzut și în legislație specială. Tot în cadrul acestui domeniu, putem aminti și respectarea voinței persoanei decedate cu privire la propriile funeralii și la corpul său, conform articolului 80 din noul Cod care reia dispozițiile articolului 42 din Codul civil din Québec. În ceea ce privește prelevarea în scop terapeutic sau științific de organe sau țesuturi de la persoanele decedate, aceasta se poate realiza numai în baza acordului scris exprimat în timpul vieții sau în lipsa acestuia, cu acordul persoanelor enumerate în articolul 81 din Codul nou, care preia ideea reținută de legiuitorul din Québec în primele aliniate ale articolelor 43 și 44.

Tutela și curatela Contractul de mandat