István Szabó () este un regizor maghiar, singurul regizor maghiar câștigător al unui premiu Oscar.
Biografie Szabo s-a născut în 1938 la Budapesta într-o familie de evrei convertiți la catolicism. Tatăl său, medic de profesie, se numea la fel, István Szabó, și era descendentul unei familii de medici, iar mama sa de numea Mária, născută Vita. Familia a trecut cu bine primii ani ai războiului și ai deportărilor masive ale evreilor maghiari în vara anului 1944, dar, după căderea regimului lui Horthy și instalarea regimului Partidului Crucilor cu săgeți al lui Ferenc Szálasi în octombrie 1944 a intrat în vizorul noilor autorități pronaziste care pregătea exterminarea evreilor,chiar și creștinați, rămași în viață, și a fost nevoită să se ascundă până la 13 februarie 1945, ziua victoriei Armatei sovietice asupra armatei germane la Budapesta. Szabó junior a fost ascuns într-un orfelinat, dar tatăl său, ascuns si el, s-a îmbolnăvit de difterie și a murit la scurt timp după izgonirea naziștilor. Amintiri din acele zile din copilărie au revenit ulterior în câteva din filmele sale.
Înainte de 1964 În copilărie Szabó dorea să devină medic ca răposatul său tată. Dar la 16 ani, inspirat de o carte a cineastului și scriitorului Béla Balázs a decis să devină regizor de cinema. După terminarea liceului,a fost unul din cei 11 candidați admiși dintr-un număr de 800, la Academia de Dramă și Film din Budapesta. A devenit acolo elevul unor profesori ca Félix Máriássy, Zsolt Kézdi-Kovács, János Rózsa, Pál Gábor, Imre Gyöngyössy, Ferenc Kardos, and Zoltán Huszárik care i-a devenit mentor. Între colegii săi de clasă s-a numărat Judit Elek. La inceput a regizat mai multe filme scurte, cel mai însemnat dintre ele fiind lucrarea sa de diplomă, filmul Koncert (1963) care a obținut un premiu la Festivalul Internațional de Filme Scurte de la Oberhausen. Ulterior a devenit elevul lui János Herskó, directorul Studiourilor de Film maghiare Hunnia. În aceste împrejurări la 25 ani a avut ocazia să regizeze prima dată un film artistic de lung metraj și nu a trebuit să astepte pentru acesta ca alții, încă zece ani, ca asistent de regie.
Debutul său a coincis cu începerea așa numitului „nou val” al cinematografului maghiar, val asemănător cu cele parvenite în cinematografiile mai multor țări din vestul și estul Europei. Acesta s-a produs ca urmare a unei liberalizări politice, a descentralizării în industrie, a inițierii unor filme considerate potrivite pentru exportul pe piața oocidentală. Filmele lansate erau experimentale ca formă, exprimau o împotrivire față de establishment, și erau mai deschise spre explorări psihologice decât cele din generația precedentă. În circumstanțele reformelor așa numitului comunism de gulaș creatorii de filme maghiari au beneficiat de o creștere a libertății de expresie .
Subiecte controversate din biografie La 26 ianuarie 2006, o controversă a izbucnit în săptămânalul maghiar Élet és Irodalom („Viața și literatura“). Revista afirma că, pe vremea regimului Kádár, Szabó ar fi fost „agent“ al poliției secrete a Republicii Ungare, István Szabó a trebuit să scrie rapoarte cu privire la foștii săi colegi de la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică (a scris 48 de astfel de rapoarte). Fiind pus pe lista neagră, pe temeiul unor dovezi compromițătoare, Szabó a fost forțat să colaboreze ca „agent“ timp de circa un an după Revolta de la Budapesta din 1956. Szabó a recunoscut faptele, a susținut că a făcut aceasta „pentru a-l salva de la spânzurătoare pe tovarășul său revoluționar Pál Gábor și pe sine însuși“. În februarie 2006, cu prilejul prezentării filmului său Rokonok, Koltai Lajos și patru din foștii studenți despre care a dat rapoarte, au ținut o conferință de presă pentru a povesti amintirile lor din Ungaria post-revoluționară din anii 1950 și au declarat că nu îi poartă pică în vreun fel lui Szabó.
Premii și distincții Festivalul de la Cannes 1963 : Mențiune specială pentru filmul de scurt metraj Te (Tu) Festivalul Internațional de Film de la Locarno : Leopardul de argint pentru Vârsta viselor Festival de de la Moscova 1967 : Marele Premiu pentru Tatăl Festivalul de la Locarno 1974: Leopardul de aur pentru Strada pompierilor 25 Berlinala - Festivalul Internațional de Film de la Berlin- 1980 : Ursul de argint pentru cea mai bună regie pentru Bizalom Premiile Oscar - A 53-a ceremonie de decernare a premiilor Oscar 1981 :nominalizare pentru Oscar pentru cel mai bun film străin pour Bizalom Festivalul de la Cannes 1981 : Premiul pentru cel mai bun scenariu pentru Mephisto Premiul FIPRESCI - pentru Mephisto Premiile Oscar - A 54-a ceremonie de decernare a Premiilor Oscar - 1982 : Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin pour Mephisto 1984 - Membru al Academiei de arte din Berlin Festivalul de la Cannes 1985 : Premiul juriului pentru Colonelul Redl Premiile Oscar - A 58-a ceremonie de decernare a premiilor Oscar 1986 : nominalizare pentru Oscar pentru cel mai bun film străin pentru Colonelul Redl Berlinala 1992 : Ursul de argint pentru Dragă Emma Premiul Pulitzer 1996 pentru serialul său documentar de televiziune The Hundred Years of Cinema (O sută de ani de cinema) A 12-a ceremonie a premiilor Academiei Europene de Film Premiul cinematografului european 1999 pentru cel mai bun scenarist, împreună cu Israel Horovitz pentru Sunshine A 21-a ceremonie a premiilor Génie (Canada) -2000 : Premiul Génie pentru cel mai bun film pentru Sunshine Premiul nopților negre - 2013 pentru Ușa 2025 - Premiul FIPRESCI pentru întreaga activitate
Filmografie 1963 : Te,(Tu) film scurt - premiu pentru filme de debut la Festivalul de la Locarno 1964 : Álmodozások kora(Vârsta viselor) )- Premiul special al juriului, Locarno 1966 : Apa (Tata) 1970 : Szerelmesfilm ( Film de dragoste ) 1973 - episodul Álom a házrol (Vis despre casă) din Budapest, amiért szeretem (Budapesta, de ce te iubesc) - premiu, Oberhausen 1973 : Tűzoltó utca 25. (Strada pompierului 25)Marele Premiu, Locarno 1973) pentru filmul - 1976 : Budapesti mesék (Povestiri din Budapesta) 1980 : Bizalom (Încrederea) , premiu, Berlin 1980 : Der grüne Vogel (Pasărea verde) 1981 : Mefisto (Mephisto), premiul Oscar pentru film străin (1982) 1985 : Redl ezredes (Colonelul Redl) 1988 : Hanussen 1991 : Meeting Venus(Întâlnire cu Venus) 1992 : Édes Emma, drága Böbe(Scumpă Emma, dragă Böbe) -Ursul de argint, Berlin 1995 - Offenbach titkai (Secretele lui Offenbach), film TV 1999 : Sunshine A napfény íze (literal:Gustul luminii soarelui) 2001 : Taking Sides (Szembesítés) (Cazul Furtwängler) (Der Fall Furtwängler) 2002 : Tíz perc - cselló (Zece minute - violoncel) 2004 : Being Julia (Csodálatos Júlia) 2006 : Rokonok (Relatives) (Rude) 2011 : Az ajtó (Ușa) (The Door) 2020 - Zárójelentés (Final report'')
Note
Legături externe
Categorie:Nașteri în 1938 Categorie:Nașteri pe 18 februarie Categorie:Oameni în viață Categorie:Catolici Categorie:Evrei maghiari Categorie:Laureați ai Premiului FIPRESCI Categorie:Laureați ai premiului Pulitzer Categorie:Leopardul de aur Categorie:Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin Categorie:Premiul Ursul de Argint pentru cei mai buni regizori Categorie:Regizori de operă Categorie:Regizori evrei Categorie:Regizori maghiari Categorie:Oameni din Budapesta Categorie:Scenariști evrei Categorie:Scenariști maghiari