Alexandru Candiano-Popescu () a fost un avocat, ziarist, om politic, scriitor și general al armatei române, fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 8 august 1870, cunoscută și sub denumirea de Republica de la Ploiești.
Biografie Studii militare A absolvit Școala Militară de Ofițeri din București la 10 iulie 1857, ca sublocotenent de artilerie, parcurgând ierarhia militară până la gradul de căpitan. A participat (cu inima strânsă) la detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11 februarie 1866. În memoriile sale el își justifică astfel acțiunea :
Republica de la Ploiești În 1867 a demisionat din armată, urmând studii juridice in Italia și înființând două ziare, „Perseverența” și „Democrația”. Fiind considerat un agitator politic, a fost arestat de 3 ori, inclusiv o dată în Austro-Ungaria, unde a petrecut câteva săptămâni în închisoarea din Arad.
Posedând un pronunțat spirit de frondă, în august 1870 a condus mișcarea republicană de la Ploiești împotriva lui Carol I. Mișcarea a fost înfrântă, iar el împreună cu alți 40 participanți a fost pus sub acuzare, fiind însă achitați de tribunalul din Târgoviște.
Constituirea Partidului Național Liberal La 24 mai 1875, Alexandru Candiano-Popescu, împreună cu Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, George D. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Anastase Stolojan, Gheorghe Chitu, C.G. Pascov, N.C. Furculescu și alții și-au pus semnăturile pe un program politic care atesta fondarea Partidului Național Liberal.
Războiul de Independență al României Mobilizat în 1877, a participat la Războiul pentru Independență, remarcându-se la comanda Batalionului 2 Vânători în celebrul atac pentru cucerirea redutei Grivița 1. Citându-l la ordinea de zi a armatei pentru comportarea eroică avută la comanda Batalionului 2 Vânători, generalul Alexandru Cernat, ministrul de război, aprecia faptul că acesta, înrolat ca voluntar în război, s-a oferit să conducă batalionul „nefiind chemat la comanda acestuia”. Pentru faptele sale de arme a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și decorat cu înalte ordine și medalii.
Alte activități În 1879 devine prefect al poliției Bucureștiului timp de 4 luni.
Deși participase la mișcarea antidinastică, el este, între anii 1880-1892, adjutant al regelui Carol I. Această numire este comentată de Mihai Eminescu în ziarul Timpul din 9 decembrie 1880.Mihai Eminescu despre Alexandru_Candiano-Popescu:
În 1894 este avansat la gradul de general de brigadă.
Poet, memorialist A scris versuri (Când n-aveam ce face - 1866), cântece de război și un volum de memorii „Amintiri din viața-mi”.
Decorații Alexandru Candiano-Popescu a fost decorat cu următoarele ordine și medalii: 50px Steaua României în gradul de ofițer 50px Medalia Virtutea Militară de aur 50px Medalia Trecerea Dunării 50px Medalia Apărătorii Independenței 50px Crucea Sfântului Gheorghe.
Note Afacerea „Drapelul otoman” - Viața militară nr.1/2004 I. L. Caragiale, Boborul Dimitrie R. Rosetti, Dicționarul contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei "Populara", 1897 Din istoria poliției române - Florin N. Șinca
Referințe
Legături externe Istoria ca telenovela - Patriotismul bun la toate, 21 mai 2006, Ion Cristoiu, Jurnalul Național Tragedia unei familii și a unei case: Candiano-Popescu, 9 februarie 2013, Oana Marinache, Adevărul
Categorie:Nașteri în 1841 Categorie:Nașteri pe 27 ianuarie Categorie:Decese în 1901 Categorie:Decese pe 15 iunie Categorie:Autori români Categorie:Decorați cu Crucea Trecerea Dunării Categorie:Decorați cu Medalia Apărătorii Independenței Categorie:Decorați cu Ordinul Sfântul Gheorghe clasa IV Categorie:Decorați cu Ordinul Steaua României Categorie:Decorați cu Virtutea Militară Categorie:Coaliția răsturnării domnitorului Alexandru Ioan Cuza Categorie:Grupul fondator al Partidului Național Liberal Categorie:Generali români din secolul al XIX-lea Categorie:Jurnaliști români Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal Categorie:Memorialiști români Categorie:Militari români în Războiul pentru Independență Categorie:Prefecți de poliție români