thumb|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat redactat în limba română. Documentul a fost scris cu alfabet chirilic în 1521. thumb|Rugăciunea Tatăl nostru thumb|Hrisovul Bisericii greco-catolice din Buteasa (monument istoric, 1839): „Această Sfântă Besearikăîntru cinstea ...spre mărirea lui Dumnezeu zidită sausfințit prin IOANN LEAMENIa Românilor Grecilor Sirbilor de leaje Greceaskă Onită în Marele Prințipat al Ardealului și părțile lui înpreunate Episcop al Făgărașului înAnul 18... luna lui...” Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele al XIV-lea - al XV-lea până în 1862. Întrucât limba română are sunete pentru care alfabetul chirilic clasic nu are semne, grămăticii (în terminologie modernă lingviștii) s-au văzut nevoiți să adauge semne noi, suplimentare, pentru a le putea reprezenta.

Grafia chirilică s-a folosit în Evul Mediu românesc pentru scrierea de acte diplomatice, manuscrise, cărți, inscripții, legende sigilare și diverse însemnări. Nu se cunoaște cu exactitate momentul în care alfabetul chirilic a trecut la nordul Dunării, însă cel mai vechi document păstrat sub formă originală și scris cu caractere chirilice datează din 1392.Conform anului însemnat pe codice. O teorie afirmă ca acest eveniment ar coincide cu extinderea influentei Țaratului Bulgar sau a celui Vlaho-Bulgar la nord de Dunăre.

Conform manuscrisului Țarstvenica, o biografie a țarilor bulgari din 1844, menționată de A.D. Xenopol, introducerea alfabetului chirilic și a slavonei bisericești la nord de Dunăre a început odată cu invadarea teritoriilor românești nord-dunărene de către țarul Asan. Acesta, sfătuit de părintele Teofilact de la Ohrida, ar fi intrat în Valahia pentru a înlătura „eretica” romană (românii pe atunci citind în latină) și a impune alfabetic chirilic și limba slavonă, fiind poruncit ca preoții care vor citi n latină să aibă limba tăiată.

Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) susține că moldovenii ar fi scris cu litere latine – potrivit tradiției – până la Conciliul de la Florența (1439). Alexandru cel BunEste vorba de o confuzie cu Alexăndrel. Alexandru cel Bun murise în 1432., afirmă Cantemir, ar fi poruncit arderea tuturor textelor scrise până atunci cu caractere latine, introducând alfabetul chirilic și slavona, ca reacție la prozelitismul romano-catolic. „Dar când mitropolitul moldovean a trecut, la acest sinod [...] de partea papistașilor , atunci urmașul său, cu numele Theoctist — diacon al lui Marcu din Efes, bulgar de neam, ca să stârpească aluatul papistașilor din biserica moldovenească și să taie celor tineri prilejul de a citi vicleșugurile papistașilor — l-a sfătuit pe Alexandru cel Bun să izgonească din țară nu numai pe oamenii de altă lege, ci și literele latinești și să pună în locul lor pe cele slavonești.”Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Petre Pandrea, Editura Minerva, București, 1981, p. 257.

Trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin s-a realizat treptat, în a doua jumătate a secolului XIX, prin alfabetul de tranziție. Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin a fost decretată în 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Astfel, scrierea cu alfabetul chirilic a fost în uz pe teritoriul României timp de peste 400 de ani în Moldova și chiar mai multă vreme în Țara Românească.

Cel mai vechi text nebisericesc cunoscut redactat în limba română și cu alfabetul chirilic, cu datare sigură, este scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner, judele Brașovului.

Alfabetul chirilic român este diferit de alfabetul chirilic moldovenesc folosit în Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RASSM) începând cu anii 1930 și, ulterior, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) și în Transnistria. Acesta din urmă este de fapt o adaptare a alfabetului chirilic rusesc.

Tabelul de corespondență

Literele chirilice vechi (până în 1830)Literele

chirilice noi

(după 1830) Valoareanumerică Echivalentullatin Alfabetul de tranziție Foneme Nume în românăDupă Costache Negruzzi, Cum am învățat românește, prima oară publicat în Curier de Ambe Sexe, I, nr. 22, p. 337–343 А а А а 1 a A a /a/ Az Б Б b Б /b/ Buke В в В в 2 v В в /v/ Vede Г г Г г 3 g, gh G g /g/ Glagol Д д Д д 4 d D d /d/ Dobru Є є Е eForma inițială și cea actuală: Є/Е, /О, /У, IA/. 5 e E e /e/ Est Ж жЖ ж j Ж ж Juvete Ѕ ѕ Dz dz 6 dz /dz/ Zalu Ӡ ӡ З з 7 z Z z /z/ Zemle И и І і 8 i I i /i/ Ije Ï ï І іLiterele И și І corespund literelor eline Η, η (eta) și Ι, ι (iota). În cuvintele de origine română și la literele slave se aplică regulile rusești pre-1917, folosind І înaintea vocalelor. 10 i I i /i/ IiЙ йĬ ĭiĬ ĭ/ʲ/I К к К к 20 c, ch K k /k/ Kaku Λ ʌ Л л 30 l L l /l/ Liude М м М м 40 m M m /m/ Mislete N ɴ H н 50 n N n /n/ Naș О o О o 70 o O o On П п П п 80 p П п /p/ Pokoi Р р Р р 100 r Р р /r/ Râță С с С с 200 s S s /s/ Slovă Т т Т т 300 t T t /t/ Tferdu Ѹ ѹ Ꙋ ꙋ 400 u У /u/ Uc Ф ф Ф ф 500 f F f /f/ Fertă Х х Х х 600 h Х х /h/ Heru Diferențierea dintre și О se respectă atât în cuvintele împrumutate, cât și în cuvintele românești. О o 800 o O o /o/ Omega Ц ц Ц ц 900 ț Ц ц Ți Ч ч Ч ч 90 c (înainte de e, i) Ч ч Cervu Ш ш Ш ш ș Ш ш Șa Ш̩ ш̩ Щ щ șt Щ щ Ștea Ъ ъ Ъ ъ ă, ŭLiterele ĭ și ŭ reprezintă semivocala i sau u. Ъ ъ Ier Ь ь - ă, ŭ, ĭ — — Ieri Ea ea ea Ea ea Iati Ю ю Ю ю iu I i Ĭ ĭ Iu Ѩ ѩ ia Ia ia Iaco Ie ie ie Ie ie ia ĭa, ea Ia ia, Ea ea , /æ/ Ia Ъ ъ â Â â Ius Literele , , și sunt folosite la cuvintele împrumutate din alfabetul grec (în special în nume proprii). 60 x Ks ks /ks/ Csi Пс пс 700 ps Пs пs /ps/ Psi Th th 9 th, ft T t, Ft ft /t/ și aprox. /θ/ Thita Y y 400 i, u I i; У /i/, /y/, /v/ Ijița ( ) Ꙟн/Ꙟм ꙟн/ꙟм în, îm În în Îm îm , În Џ џ Џ џ g (înainte de e, i) Џ џ Gea

Exemplu de text Scris cu alfabetul chirilic românesc:

Привѣ́ ꙟ̃ зáрє кꙋ́мь пє мъ́рйРъсáрє шѝ стръʌꙋ́чє,Пє мишкътѡáрєʌє къръ́рйКѡръ́ïй нє́грє дꙋ́чє.

Ꙟʌь вє́дє áзй, ꙟʌь вє́дє мѫ́нй,Áстфєʌь дори́нца-й гáта;Єʌь ꙗр, приви́нд дє съптъмѫ́нй,Ꙟй кáдє дрáгъ фáта.

Кꙋ́мь ѣ́ пє кѡáтє-шй ръзимàВисѫ́ндь áʌє єй тѫ́мпʌє,Дє дѡ́рꙋʌь ʌꙋ́й шй и́нимaШѝ сꙋ́фʌєтꙋ-й сє ꙟ̃пʌє.     Scris cu alfabetul latin românesc:

Privea în zare cum pe măriRăsare și străluce,Pe mișcătoarele cărăriCorăbii negre duce.

Îl vede azi, îl vede mâni,Astfel dorința-i gata;El iar, privind de săptămâni,Îi cade dragă fata.

Cum ea pe coate-și răzimaVisând ale ei tâmple,De dorul lui și inimaȘi sufletu-i se împle.

(Mihai Eminescu, Luceafărul)

Scrieri cu alfabetul chirilic român

Note

Vezi și

Alfabetul chirilic Alfabetul chirilic moldovenesc Alfabetul limbii române Ortografia limbii române Alfabetul grec Cifre chirilice

Categorie:Limba română