350px|right|thumb|Starea autostrăzilor și a drumurilor expres în România (decembrie 2025) Autostrada A3 este o autostradă în construcție, ce pornește de la București spre nord, urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul Transilvaniei pe direcția SE-NV, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș 2. Autostrada va lega orașele București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea. Lungimea totală planificată a autostrăzii este de .

La elaborarea planului inițial, autoritățile române au împărțit Autostrada A3 în două proiecte independente: Autostrada București–Brașov și Autostrada Brașov–Cluj–Borș, intitulată și Autostrada Transilvania,Autostrada Transilvaniei, un șantier abandonat de 6 ani, Digi 24, 10 aprilie 2019 punctul comun fiind orașul Brașov. În 2015 însă, master planul general de transport, care elabora prioritățile de dezvoltare a infrastructurii, nu mai cuprindea din autostrada A3 decât proiectul autostrăzii Comarnic–Brașov și cel al autostrăzii Târgu Mureș–Borș; legătura Brașov–Târgu Mureș fiind clasificată doar ca drum transregio, un statut inferior celui de drum expres, iar conexiunea spre vest și nord-vest a Brașovului la rețeaua de autostrăzi urmează să se facă prin construcția autostrăzii A13.

Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest (Gilău), iar în 13 noiembrie 2010, încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii, iar în 2018 extensia Cluj-Napoca Vest (Gilău)–Nădășelu, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție. Din , sunt circulabili complet toți cei 62 km ai autostrăzii București–Ploiești, după ce porțiunea dintre centurile celor două orașe a fost deschisă inițial în . Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău–Borș a fost reziliat. În 2023 a fost semnat contractul pentru 26,35 km între Suplacu de Barcău – Chiribiș.

În august 2026, lungimea totală a tronsoanelor deschise se ridică la 215 kilometri, toate celelalte tronsoane fiind în curs de construcție (123 km) sau planificate (101 km). Tronsoanele autostrăzii aflate în prezent în exploatare includ: București–Ploiești (62,29 km), Râșnov-Cristian (6,3 km), Târgu Mureș–Nădășelu (103,5 km), Nușfalău-Suplacu de Barcău (13,55 km), Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) și Biharia-Borș (5,35 km).

Autostrada București–Brașov

Autostrada București–Brașov este primul din cele două sectoare ale autostrăzii. Acesta are o lungime planificată de și va lega orașele București, Ploiești, Comarnic, Sinaia, Predeal și Brașov. Ruta pe care o va străbate este una dintre cele mai solicitate de pe întreaga secțiune de drumuri naționale, având și o deosebită importanță economică și turistică. În data de 19 iulie 2012 a fost deschisă circulației autovehiculelor porțiunea în lungime de cuprinsă între șoseaua de centură a Bucureștiului și cea a Ploieștiului.

Secțiunile autostrăzii

Autostrada este împărțită în patru tronsoane: Secțiune Rută  Lungime (km)   Perioada oficială  Finanțare  Comentarii  1  București – Moara Vlăsiei 19,505.2008 – 12.2010 (Centură – Moara Vlăsiei)09.2016 – 08.2018 (București – Centură)Bugetul de statFinalizat 2Moara Vlăsiei – Ploiești42,507.2007 – 07.2010Bugetul de statFinalizat 3Ploiești – Comarnic48,6start lucrări 2025Primul tronson al autostrăzii Comarnic - Brașov va fi scos la licitație anul acesta. Grindeanu: ”Va face conectivitatea cu celelalte autostrăzi” Incert 4Comarnic – Brașov5817.10.2017 – 17.10.2019 (Râșnov – Cristian) Fonduri europeneFinalizat tronsonul Râșnov–Cristian (6,4 km); restul în curs de revizuire a studiului de fezabilitate

+DimensiuniLungime Număr de benzi 6Număr poduri Lungime poduri Număr pasaje Lungime pasaje Noduri rutiere Podețe Volum săpătură Volum umplutură Cantitate asfalt Volum beton poduri și pasaje

Traseul și contractarea lucrării Tronsonul București–Moara Vlăsiei

mini|București - Otopeni în 1971 Primul tronson al autostrăzii București–Brașov este o autostradă de degajare cu o lungime de și sase benzi de circulație. Traseul autostrăzii începe din sectorul 2, mai exact din strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată București–Constanța, la kilometrul 7 trece peste ocolitoarea existentă a Bucureștiului, iar după aproximativ se intersectează cu viitoarea autostradă de centură a capitalei printr-un nod rutier, continuând până la Moara Vlăsiei. Finanțarea construcției a fost asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului ridicându-se într-o estimare inițială la 183,6 milioane euro. Execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de asocierea Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și Tirrena Scavi S.p.A., iar termenul oficial de finalizare a lucrărilor a fost decembrie 2010.

În urma licitației organizate pe data de 21 februarie 2007 de către CNADNR, la care au participat 7 ofertanți, contractul a fost atribuit firmelor asociate Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și Tirrena Scavi S.p.A. Finanțat în întregime de Guvernul României, valoarea lucrărilor propriu-zise din acest contract este de 152,8 milioane Euro. Valoarea exproprierilor, conform studiului de fezabilitate, se ridică la 27 milioane Euro. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 16 mai 2008, moment în care contractul a intrat în vigoare, iar pe 26 mai 2008 s-a comunicat începerea efectivă a lucrărilor. Durata lucrărilor de construcție era de 18 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor și perioada de garanție era de 36 de luni.

+DimensiuniLungimeNumăr de benzi 4PoduriPasajeNoduri rutierePodețe

Tronsonul Moara Vlăsiei–Ploiești

Este o autostradă de legătura în lungime de și patru benzi de circulație. De la Moara Vlăsiei, direcția generală fiind nord, ea traversează râul Ialomița și râul Prahova și continuă până la sud de Dumbrava (unde se va intersecta, printr-un nod rutier, cu viitoarea autostradă Ploiești–Focșani), punct din care avansează spre nord-vest, trecând peste DN1 la Bărcănești, la sud de Ploiești, și terminându-se în același drum alături de această localitate. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 238 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de consorțiul format din companiile UMB Spedition, PA&CO International, Euro Construct Trading '98 și COM-AXA, iar termenul oficial de finalizare a lucrărilor este iulie 2010. A fost primul tronson de autostradă din România construit, după 1989, de firme autohtone.

După deschidere, s-a constatat că este necesară existența unui alt nod rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod rutier la Gherghița în zona kilometrului 44, nod deschis în noiembrie 2015.

Tronsoanele Ploiești–Comarnic și Comarnic–Brașov

Tronsonul Ploiești–Brașov nu a fost încă început, el fiind permanent amânat. În 2009, ministrul transporturilor Radu Berceanu spera că ar putea fi finalizat până în 2014; la această dată, ministrul Ioan Rus avansa termenul de 2017.

Porțiunea Comarnic–Brașov urmează să aibă , din care de poduri și viaducte, de tuneluri și costurile estimate erau de 1,2 miliarde de euro.

Porțiunea dintre Comarnic și Brașov urma a fi construită de un consorțiu format din firmele Vinci Concession, Aktor Concession, Vinci Construction Grand Projets și Aktor, lucrările trebuind să înceapă din luna februarie 2010. Contractul cu consorțiul Vinci-Aktor prevedea concesionarea administrării acestei porțiuni pe 26 de ani. După câștigarea licitației, consorțiul a încercat să atragă fonduri pentru construire, dar nu a reușit și s-a văzut nevoit să renunțe la contract, la sfârșitul perioadei de trei luni în care putea renunța la contract fără penalizări.AUTOSTRADA RUȘINII. „De-aș mai duce-o pân’ la toamnă”, 24 iulie 2014, Loredana Voiculescu, Gândul, accesat la 27 iulie 2014 În 2012, noul guvern român al lui Victor Ponta a reluat procedurile, în urma negocierilor stabilindu-se realizarea tronsonului de aceleași firme VINCI și Aktor împreună cu Strabag, și creșterea costurilor de la 1,2 la 1,8 miliarde de euro, statul obligându-se să acopere diferențele de costuri dacă concesiunea nu se va dovedi suficient de profitabilă printr-o taxă de 7 lei pentru fiecare autovehicul ce va trece pe autostradă. Deși și-au asigurat contractul, ele au evitat însă semnarea lui, încercând să atragă finanțare din sistemul bancar. Astfel, în vara lui 2014 data finalizării, data semnării contractului și costurile lui finale nu erau cunoscute încă.

Eșecul acestei tentative a făcut Guvernul să se reorienteze către finanțarea prin Programe Operaționale derulate de Uniunea Europeană. În 2017 s-a obținut finanțarea autostrăzii prin fonduri europene, și a fost atribuit și contractul pentru porțiunea finală a tronsonului Comarnic–Brașov, care ocolește orașul Râșnov și comuna Cristian (6,3 km de autostradă și 3,7 km de drum de legătură cu două benzi pe sens). Contractul, câștigat la licitație de Alpenside (offshore cipriot, cu acționari necunoscuți) și Specialist Consulting SRL, s-a semnat la începutul lui octombrie 2017 și are ca termen de execuție de 2 ani, durată ce începe să curgă după ce beneficiarul (Compania de Drumuri) pune la dispoziție furnizorului amplasamentul și avizele și achită avansul. În cele din urmă, tronsonul dintre Râșnov și comuna Cristian a fost deschis pentru trafic pe data de .

Cronologia construcției

Pe data de 15 septembrie 2006 consorțiul format din companiile UMB Spedition, PA&CO International, EuroConstruct Trading `98 și COM-AXA a câștigat licitația pentru Tronsonul Moara Vlăsiei–Ploiești cu oferta de 200 de milioane euro, la licitație mai participând alte 3 companii din Uniunea Europeană. Contractul a fost semnat pe data de 25 octombrie 2006, fază în care, în următorul an, constructorul își asuma plata garanției de 10% din valoarea lucrării, iar beneficiarul, finalizarea procedurii de expropriere și obținerea autorizației de construcție. Începerea lucrărilor a avut loc pe data 15 martie 2007 fără ordinul de începere a lucrărilor, din cauza neplății garanției în valoare de aproximativ 20 milioane de euro. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis de CNADNR pe data de 27 iunie 2007, termenul contractual de finalizare devenind astfel iunie 2010. În iunie 2009, Ministerul Transporturilor organizează o licitație de extindere la 3 benzi pe sens a porțiunii de 25 de km dintre Moara Vlăsiei și Dumbrava, licitație la care 7 companii și consorții își depun oferta, dar care este suspendată două luni mai târziu din motive tehnice și legislative, privind accesul companiei câștigătoare pe șantierul vechilor constructori și drepturile asupra proiectului tehnic.