Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 2 noiembrie 2014 și la 16 noiembrie 2014. Pentru al doilea tur s-au calificat premierul în funcție, Victor Ponta (Alianța PSD–UNPR–PC), cu 40,44% din voturi, respectiv primarul Sibiului, Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, cu o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur, Iohannis a obținut 6.288.769 de voturi, reprezentând 54,43% din opțiuni. Victor Ponta a obținut 5.264.383 de voturi, reprezentând 45,56%.

Alegerile au fost marcate de cozi lungi de așteptare la secțiile din străinătate, de până la zece ore. În pofida statului la rând, zeci de mii de cetățeni români nu au reușit să voteze, toate secțiile fiind închise la ora 21. După numărarea voturilor din străinătate a devenit certă preferința românilor din diaspora pentru candidatul opoziției, Klaus Iohannis, care a obținut în diaspora cel mai bun scor (89,73%).Iohannis a obținut 89,73% din voturile din străinătate , România Liberă, 20 noiembrie 2014

Conform Constituției României, art. 83, mandatul președintelui este de 5 ani, cu posibilitatea înnoirii sale o singură dată.

Organizarea alegerilor

Guvernul Ponta a modificat prin OUG 45/2014 modalitatea de alegere a președintelui României, pentru ca votul să poată fi exprimat de alegători în orice secție de votare.

OUG 45/2014 a fost criticată de Partidul Național Liberal sub aspectul favorizării votului multiplu, la mai multe secții de votare.Iohannis contestă alegerile organizate de Ponta, Gândul, 11 august 2014. În data de 5 august 2014 PNL a sesizat Curtea de Apel București cu o cerere de anulare a OUG 45/2014. La 20 august 2014 instanța a decis sesizarea Curții Constituționale în această cauză. Această instanță a respins în data de 16 septembrie 2014 excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, fără să o judece pe fond.Excepția de neconstituționalitate a unei ordonanțe de urgență nu poate forma obiectul acțiunii în contencios administrativ, Revista 22, 16 septembrie 2014.

În data de 19 septembrie congresmanul american Christopher Smith, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, a adresat o scrisoare premierului Ponta, în care și-a exprimat îngrijorarea față de modificarea legii electorale în perioada campaniei electorale. Congresmanul Smith a arătat că legislația electorală trebuie adoptată în urma dezbaterii în Parlament, nu prin modalitatea unei ordonanțe de urgență.Nu schimbați regulile în timpul jocului!, Gândul, 24 septembrie 2014.

Depunerea candidaturilor

Primul candidat care și-a înscris candidatura a fost Victor Ponta, care a depus pe 17 septembrie listele cu semnături. Klaus Iohannis și-a depus candidatura pe 20 septembrie. Monica Macovei și-a depus candidatura pe 21 septembrie, anunțând că a strâns peste 300.000 de semnături.

În data de 22 septembrie și-au depus listele mai mulți candidați. Călin Popescu-Tăriceanu a ajuns la ora 10:00 la Biroul Electoral Central și și-a înscris candidatura ca independent, întrucât înregistrarea partidului PLR trena încă în justiție. Elena Udrea și-a depus candidatura prezentând peste 400.000 de semnături. Dan Diaconescu a strâns conform propriei declarații peste 300.000 de semnături. În aceeași zi Hunor Kelemen a depus listele cu peste 270.000 de semnături.

La 23 septembrie, ultima zi în care a fost posibil să fie depuse candidaturi, s-au înscris Teodor Meleșcanu, Corneliu Vadim Tudor și William Brânză și ceilalți candidați.

Candidați

+ Ordinea candidaților pe buletinele de votSpecimenul buletinului de vot , bec2014.ro 1) Hunor Kelemen 2) Klaus Iohannis 3) Dan Diaconescu 4) Victor Ponta 5) William Brânză 6) Elena Udrea 7) Mirel Mircea Amariței 8) Teodor Meleșcanu 9) Gheorghe Funar 10) Zsolt Szilágyi 11) Monica Macovei 12) Constantin Rotaru 13) Călin Popescu-Tăriceanu 14) Corneliu Vadim Tudor

Sondaje de opinie

Cu mai mulți candidați

Sursa Data Ponta(USD) Iohannis(ACL) Tăriceanu(Ind.) Udrea(PMP) Diaconescu(PP-DD) Kelemen(UDMR) Macovei(Ind.) Vadim(PRM) Meleșcanu(Ind.) CSCI 15–18 septembrie 2014 42% 27% 9% 6% 5% 4% 3% 2% CCSCC 19–24 septembrie 2014 38% 32% 7% 8% 3% 4% 5% Sociopol 20–23 septembrie 2014 42% 26% 9% 6% 5% 3% 3% 4% 1% AB Research Grup 20–25 septembrie 2014 42% 23% 11% 6% 4% 3% 5% 2% 1% GSSC Avangarde 28 septembrie–3 octombrie 2014 42% 28% 8% 5% 2% 4% 4% 2% 4% INSCOP 2–8 octombrie 2014 40.6% 30.1% 6.2% 6.7% 2% 2.5% 4.6% 1.7% 4.6% Sociopol 18–20 octombrie 2014 41% 28% 7% 6% 4% 4% 4% 3% 2% CSCI 20–25 octombrie 2014 41% 27% 8% 5% 5% 3% 3% 3% 2% CCSCC 21–24 octombrie 2014 36% 30% 6% 6% 4% 3% 7% 2% 3% IRES 23 octombrie 2014 43% 30% 6% 8% 1% 2% 5% 2% 3% CSCI 27–29 octombrie 2014 40% 29% 8% 6% 3% 3% 5% 2% 3% IRES 29 octombrie 2014 41% 30% 6% 7% 2% 3% 6% 3% 2%

Cu doi candidați Sursa Data Ponta(USD) Iohannis(ACL) INSCOP 1–7 mai 2014 48.3% Operations Research 5–10 iunie 2014 41% The Political Rating Agency 16–22 iunie 2014 45% INSCOP 1–6 iulie 2014 47.2% BCS 3–12 iulie 2014 49.6% IRSOP 10–17 iulie 2014 43% CCSCC 17–23 iulie 2014 49% GSSC Avangarde 25 august–3 septembrie 2014 45% INSCOP 30 august–4 septembrie 2014 46% CSCI 15–18 septembrie 2014 43% CCSCC 19–24 septembrie 2014 48% GSSC Avangarde 28 septembrie–3 octombrie 2014 43% INSCOP 2–8 octombrie 2014 46.5% IRES 14 octombrie 2014 45% CCSCC 21–24 octombrie 2014 50% 50% CSCI 27–29 octombrie 2014 45%

Turul întâi

Prezența la vot

OraPrezențaPrezența în mediul urbanPrezența in mediul ruralObservații10.006,55%6,37%6,78%13.0020,78%21,14%20,28%16.0035,10%34,34%36,14%19.0048,89%50,54%47,68%21.00 52,31% 51,64% 53,21% închiderea urnelor în țarăTotal 53.17% inclusiv diaspora Sursa. miniatura|291x291px|Primul tur de scrutin pe localități

Rezultate

Deficiențe

Lipsa formularelor tipizate

În mai multe secții de votare din Sectorul 2 din București, în Timișoara și în județul Cluj au apărut cazuri în care nu mai existau formulare tipizate pentru declarațiile pe proprie răspundere. Alegătorii care votau în afara localității de domiciliu nu au putut vota și au fost nevoiți să caute alte secții care mai aveau aceste formulare.Alegeri prezidențiale 2014. Cum să votezi dacă nu mai sunt declarații pe proprie răspundere pentru listele suplimentare Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, într-o conferință de presă, că solicită demisia de urgență a prefectului de București, fiindcă acesta a refuzat să pună la dispoziția secțiilor de votare declarații suficiente pe care cetățenii să le completeze pentru a putea vota pe listele suplimentare.

Votul în diaspora

Din cauza numărului mic de secții de votare din străinătate (294 de secții) și a procedeului deficitar de votare în afara țării, foarte mulți români nu au reușit să voteze până la închiderea urnelor, deși aceștia au stat mai multe ore și au format cozi de mii de persoane în mai multe capitale europene, dar și în alte orașe.Umilința românilor din diaspora: la Paris, Londra și Munchen se așteaptă și câte patru ore pentru a vota

Federația asociațiilor de români din Europa au solicitat Biroului Electoral Central să prelungească programul la secțiile de votare din străinătate unde zeci de mii de persoane nu au reușit să voteze până la închiderea urnelor. Asociația cere și demisia ministrului de externe, Titus Corlățean. De asemenea, sute de români au protestat în seara alegerilor în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe.Federația asociațiilor de români din Europa au solicitat Biroului Electoral Central să prelungească programul la secțiile de votare din străinătate

Candidatul Monica Macovei și Cătălin Predoiu au cerut demisia Guvernului Ponta pentru proasta organizare a alegerilor.Monica Macovei și Cătălin Predoiu au cerut demisia Guvernului Ponta

Președintele în funcție, Traian Băsescu, a spus că a urmărit cu atenție procesul electoral de duminică, atât din țară cât și din diaspora. Șeful statului a spus că se impun demisiile ministrului de Externe Titus Corlățean și a ministrului delegat pentru Românii de Pretudinteni Bogdan Stanoevici, acuzând "Grave deficiențe la organizarea votului în străinătate" Traian Basescu cere demisia ministrilor Titus Corlatean si Bogdan Stanoevici: Grave deficiente la organizarea votului in strainatate

Candidatul independent Gheorghe Funar a cerut Biroului Electoral Central anularea alegerilor din 2 noiembrie și reluarea lor. Motivul invocat este că nu s-a asigurat egalitatea cetățenilor în fața legii, prin "încălcarea" dreptului de a vota al cetățenilor români aflați în străinătate.Gheorghe Funar solicită anularea alegerilor, 2 noiembrie 2014, 19:36, realitatea.netFunar cere anularea și reluarea primului tur al alegerilor prezidențiale , 2 noiembrie 2014, 20:52, agerpres.ro

De asemenea, parlamentarul german Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, a sugerat că împiedicarea dreptului la vot echivalează cu fraudarea alegerilor și a apreciat că forurile europene competente trebuie să investigheze problema votului din Diaspora. În opinia lui Krichbaum, premierul Ponta și-ar fi pierdut deja orice autoritate de a mai exercita o funcție guvernamentală.

Între cele două tururi de scrutin

Pe data de 8 noiembrie președintele Traian Băsescu a cerut din nou demisia Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean.Alegeri prezidențiale 2014. Scandalul votului din Diasporă continuă: Băsescu cere din nou demiterea ministrului de Externe

În zilele de 8 și 9 noiembrie zeci de mii de români s-au adunat în marile orașe ale României pentru a protesta împotriva premierului Ponta și a ministrului Corlățean. Cele mai importante proteste au avut loc în Timișoara și Cluj, dar proteste semnificative au avut loc și în București, Constanța, Iași, Brașov și Oradea.Mii de români în stradă, în sâmbăta protestelor din țarăRomânii vor să iasă în stradă. HARTA PROTESTELOR pentru un vot corect în diaspora

În același sfârșit de săptămână a devenit publică implicarea unor înalți clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, între care arhiereul Iustin Hodea, în campania electorală a lui Victor Ponta.Alianța BOR-PSD, Gândul, 13 noiembrie 2014 O investigație realizată de TVR Cluj a demonstrat implicarea mitropolitului Andrei Andreicuț în campania lui Ponta.Mitropolia Clujului ar fi cerut preoților să spună oamenilor să voteze un președinte „credincios, ortodox, român” , România Liberă, 8 noiembrie 2014.Circulara primită de preoții din Cluj, Gândul, 9 noiembrie 2011.

Pe data de 9 noiembrie s-a aflat că diplomații români din Italia, țară în care se află o comunitate largă de români, au cerut ajutor autorităților locale italiene pentru deschiderea de secții de vot în două orașe (Riano și Verbia) în care trăiesc un număr mare de români. Primăriile din Italia au răspuns pozitiv cererii diplomaților români din peninsulă, însă Ministerul Afacerilor Externe a refuzat sprijinul acestora.Alegeri prezidențiale 2014. Primarii din Italia au oferit României spațiu pentru a deschide mai multe secții de vot. MAE i-a refuzat

Pe 10 noiembrie europarlamentarul PMP Cristian Preda a transmis o scrisoare lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European, în care a semnalat problemele apărute în diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cristian Preda le-a cerut liderilor europeni să aibă o poziție publică în care să-i solicite premierului Victor Ponta respectarea dreptului de vot a românilor din diapora.Eurodeputatul Cristi Preda, scrisoare către decidenții europeni privind umilința românilor din diaspora: Cereți-i lui Ponta să respecte dreptul la vot