Extrem de tare și incredibil de aproape (film)

Extrem de tare și incredibil de aproape (Extremely Loud and Incredibly Close, 2011) este un film dramatic american regizat de Stephen Daldry după un scenariu de Eric Roth bazat pe romanului omonim de Jonathan Safran Foer. În rolurile principale interpretează actorii Tom Hanks, Thomas Horn, Sandra Bullock, Max von Sydow, Viola Davis, John Goodman, Jeffrey Wright și Zoe Caldwell.

Producția filmului a avut loc în orașul New York. Filmul a avut o lansare limitată în Statele Unite la 25 decembrie 2011 și o lansare mondială pe 20 ianuarie 2012. În ciuda recenziilor împărțite ale criticii, filmul a fost nominalizat la două premii Oscar, pentru cel mai bun film și pentru cel mai bun actor într-un rol secundar pentru Max von Sydow.

Rezumat

Filmul începe cu un om care pare să cadă din cer, cu referire la cei care s-au aruncat pe ferestrele clădirilor de la World Trade Center pe 11 septembrie. Oskar Schell (Thomas Horn) este prezentat ca fiind fiul americanului de origine germană Thomas Schell (Tom Hanks). La înmormântarea lui Thomas, Oskar se plânge că sicriul este gol și astfel înmormântarea nu are niciun sens.

Oskar Schell este un băiat de nouă ani care locuiește în New York împreună cu părinții săi, Linda și Thomas Schell. Inteligent, sensibil și pasionat de invenții, Oskar întâmpină dificultăți în relațiile cu ceilalți și afirmă că a fost testat pentru sindromul Asperger, fără ca diagnosticul să fie concludent. Tatăl său îl încurajează să-și depășească temerile prin diferite „expediții de recunoaștere”, în timpul cărora băiatul trebuie să cerceteze orașul și să vorbească cu oameni necunoscuți. Una dintre aceste misiuni urmărește descoperirea unor indicii despre presupusul „al șaselea cartier” pierdut al New Yorkului.

La 11 septembrie 2001, școala lui Oskar se închide mai devreme, iar băiatul ajunge acasă înaintea mamei sale. Pe robotul telefonic găsește mai multe mesaje lăsate de tatăl său, care se afla într-unul dintre turnurile World Trade Center în timpul atentatelor de la 11 septembrie. Thomas încearcă în repetate rânduri să-și contacteze familia, însă Oskar, paralizat de frică, nu reușește să răspundă nici măcar atunci când telefonul sună pentru ultima dată. La scurt timp, băiatul vede la televizor prăbușirea turnului. Pentru ca mama sa să nu descopere mesajele, el înlocuiește robotul telefonic și îl ascunde pe cel original.

Moartea tatălui său îl afectează profund. Oskar nu poate accepta pierderea și este tulburat de faptul că sicriul îngropat la înmormântare este gol. La aproximativ un an după tragedie, intră în camera tatălui său și sparge accidental o vază. În interiorul acesteia descoperă un plic pe care este scris numele „Black” și în care se află o cheie. Convins că tatăl său i-a lăsat un ultim mesaj, Oskar hotărăște să găsească încuietoarea potrivită.

Băiatul alcătuiește o listă cu toate persoanele din New York care poartă numele Black și începe să le viziteze una câte una. Deoarece se teme de mijloacele de transport în comun și de poduri, străbate o mare parte din oraș pe jos. Își consemnează căutările într-un album și fotografiază oamenii pe care îi întâlnește. Printre aceștia se numără Abby Black, o femeie aflată în proces de separare de soțul său, William. Deși Abby nu recunoaște cheia, întâlnirea cu ea îl impresionează pe Oskar.

În aceeași perioadă, Oskar îl cunoaște pe chiriașul misterios al bunicii sale, un bărbat în vârstă care nu vorbește și comunică prin bilețele, prin gesturi și cu ajutorul cuvintelor „da” și „nu”, tatuate pe palmele sale. Cei doi devin prieteni, iar bărbatul îl însoțește în căutarea încuietorii. Oskar ajunge să creadă că acesta este bunicul său, care își abandonase familia cu mult timp înainte.

Oskar îi dezvăluie bătrânului mesajele înregistrate de tatăl său în ziua atentatelor. Copleșit de ceea ce aude, acesta refuză să asculte ultimul mesaj și îi cere băiatului să renunțe la căutare. Mai târziu, Oskar îl vede plecând după o ceartă cu bunica sa și încearcă fără succes să-l oprească.

Privind din nou un articol de ziar păstrat de tatăl său, Oskar observă un număr de telefon notat pe spatele acestuia. Numărul îl conduce din nou la Abby Black, care îi mărturisește că s-a gândit la el după prima lor întâlnire. Abby îl duce la fostul ei soț, William Black. Acesta recunoaște cheia și îi explică faptul că îi fusese lăsată de propriul tată într-o vază. Fără să știe că obiectul ascundea cheia, William vânduse vaza lui Thomas Schell. Astfel, cheia nu reprezenta un mesaj destinat lui Oskar, ci îi aparținea lui William.

Dezamăgit, Oskar îi povestește lui William adevărul despre ultima convorbire a tatălui său. În ziua atentatelor, Oskar se afla acasă când Thomas a sunat pentru a șasea oară, dar nu a avut curajul să răspundă. Convins că și-a abandonat tatăl în ultimele clipe, băiatul poartă de atunci un puternic sentiment de vinovăție. După ce îi înapoiază cheia lui William, Oskar pleacă tulburat și, ajuns acasă, distruge o mare parte din materialele strânse în timpul căutării.

Linda îi dezvăluie însă că știa despre expedițiile lui. Îngrijorată pentru siguranța sa, ea îi urmărise traseul și îi vizitase în prealabil pe oamenii cu numele Black, pregătindu-i pentru sosirea lui. Înțelegând că mama sa nu fusese indiferentă față de suferința lui și că încercase permanent să-l protejeze, Oskar se apropie din nou de ea și începe să accepte moartea tatălui său.

Băiatul le trimite scrisori de mulțumire tuturor persoanelor întâlnite și îi cere bunicului să se întoarcă acasă. Acesta revine și se împacă cu bunica lui Oskar. Băiatul adună amintirile expediției într-un album intitulat Extrem de tare și incredibil de aproape, pe care i-l oferă mamei sale.

În cele din urmă, Oskar se întoarce în Central Park, într-un loc pe care îl vizita împreună cu tatăl său. Sub leagănul preferat al acestuia găsește un mesaj prin care Thomas îl felicită pentru încheierea ultimei lor expediții. Descoperirea îi oferă lui Oskar alinarea de care avea nevoie și îl ajută să păstreze legătura afectivă cu tatăl său, acceptând în același timp pierderea acestuia.

Distribuție actori Thomas Horn este Oskar Schell Tom Hanks este Thomas Schell, tatăl lui Oskar Sandra Bullock este Linda Schell, mama lui Oskar Max von Sydow este Chiriașul Viola Davis este Abby Black John Goodman este portarul Stan Jeffrey Wright este William Black Hazelle Goodman este Hazelle Black Zoe Caldwell este bunica lui Oskar

Producție În august 2010 s-a anunțat că regizorul Stephen Daldry și producătorul Scott Rudin lucrau de aproximativ cinci ani la ecranizarea romanului Extrem de tare și incredibil de aproape de Jonathan Safran Foer. Scenariul adaptat a fost scris de Eric Roth, cunoscut pentru filme precum Forrest Gump și Strania poveste a lui Benjamin Button.

Filmul a fost realizat ca o coproducție între Warner Bros. și Paramount Pictures, Warner Bros. devenind studioul principal și distribuitorul producției. Scott Rudin a produs filmul prin intermediul companiei sale, Scott Rudin Productions. Chris Menges a fost directorul de imagine, K. K. Barrett a realizat scenografia, Ann Roth a creat costumele, iar montajul a fost semnat de Claire Simpson.

Daldry a descris povestea drept încercarea unui copil aflat undeva în spectrul autist de a-și construi propria logică și de a înțelege un eveniment imposibil de explicat. Pentru conturarea personajului Oskar, regizorul și echipa sa au discutat cu specialiști în sindromul Asperger. În film, băiatul spune că a fost evaluat pentru această tulburare, dar că rezultatele testelor nu au fost concludente. Spre deosebire de ecranizare, romanul nu afirmă explicit că Oskar s-ar afla în spectrul autist.

Rolul i-a revenit lui Thomas Horn, care nu mai apăruse până atunci într-un film. Horn fusese remarcat după participarea sa la ediția pentru copii a concursului de televiziune american Jeopardy!, unde câștigase 31.800 de dolari. Un membru al echipei de producție l-a văzut în emisiune și l-a invitat la audiție.

Filmările principale au început în martie 2011 și s-au desfășurat în New York. Numeroase secvențe au fost realizate pe străzile orașului, inclusiv în cartierele Lower East Side și Chinatown, precum și la intersecția străzilor Orchard și Grand. Alte scene au fost filmate în Central Park, în apropierea lacului și a patinoarului Wollman Rink, locuri importante pentru relația dintre Oskar și tatăl său.

Imaginea filmului a fost realizată de Chris Menges cu camere digitale Arri Alexa. Producția s-a numărat printre primele lungmetraje hollywoodiene care au folosit formatul necomprimat ARRIRAW pentru păstrarea imaginilor destinate procesului de postproducție.

Muzică Muzica originală a filmului a fost compusă și dirijată de Alexandre Desplat. Inițial, compozitorul Nico Muhly fusese angajat pentru realizarea coloanei sonore, dar a părăsit proiectul din cauza unor diferențe de viziune artistică, fiind înlocuit de Desplat în octombrie 2011.

Desplat a descris povestea drept o tragedie contemporană despre durere și pierdere. Pentru a reda neliniștea și sensibilitatea lui Oskar, compozitorul a acordat pianului un rol central și a suprapus în anumite pasaje două părți de pian. Muzica, însumând peste o oră, a fost compusă într-un interval de aproximativ trei săptămâni. Temele pentru pian au fost interpretate de pianistul francez Jean-Yves Thibaudet.

Albumul Extremely Loud and Incredibly Close: Original Motion Picture Soundtrack a fost lansat de WaterTower Music la 20 decembrie 2011. Acesta conține 18 piese și are o durată de aproximativ 61 de minute.

Lansare Regizorul Stephen Daldry sperase inițial ca filmul să fie lansat în apropierea comemorării a zece ani de la atentatele din 11 septembrie 2001. O proiecție de testare a avut loc la New York la 25 septembrie 2011.

Filmul a fost lansat într-un număr limitat de cinematografe din Statele Unite la 25 decembrie 2011, fiind distribuit pe scară largă începând cu 20 ianuarie 2012.

Filmul a avut un buget estimat la 40 de milioane de dolari și a obținut încasări mondiale de aproximativ 55,2 milioane de dolari.

Extrem de tare și incredibil de aproape a fost lansat în Statele Unite pe DVD, Blu-ray și în format digital la 27 martie 2012.

Premii și nominalizări În pofida recepției critice împărțite, filmul a primit două nominalizări la cea de-a 84-a ediție a Premiilor Oscar: pentru cel mai bun film, nominalizarea revenindu-i producătorului Scott Rudin, și pentru cel mai bun actor în rol secundar, pentru interpretarea lui Max von Sydow. Filmul nu a câștigat niciuna dintre cele două categorii.

Thomas Horn a câștigat premiul Critics' Choice pentru cel mai bun actor sau cea mai bună actriță tânără.

Note

Legături externe

Categorie:Filme din 2011 Categorie:Filme dramatice Categorie:Filme americane Categorie:Filme bazate pe evenimente reale Categorie:Filme regizate de Stephen Daldry Categorie:Filme cu acțiunea în 2000 Categorie:Filme cu acțiunea în 2001 Categorie:Filme cu acțiunea în anii 2000 Categorie:Filme cu acțiunea în New York Categorie:Filme Warner Bros.