Senlis este o comună franceză situată în departamentul Oise, în regiunea Hauts-de-France. Aceasta este situată pe râul Nonette , între pădurile Chantilly și Ermenonville la sud, și pădurea Halatte la nord, la 40 km nord de Paris.
De origine antică și reședință regală în perioada medievală, orașul păstrează un patrimoniu bogat din lunga sa istorie și găzduiește mai multe muzee. Orașul vechi este format dintr-un ansamblu de case și străduțe vechi, înconjurat de ziduri gallo-romane și medievale, având în centru o catedrală gotică. Întregul ansamblu a fost protejat prin crearea, în 1962, a unui sector protejat de 42 hectare. De atunci, municipalitatea și locuitorii valorifică patrimoniul prin restaurarea monumentelor și locuințelor vechi, precum și prin organizarea de evenimente culturale, dezvoltând în același timp o activitate economică terțiară în apropierea autostrăzii Nordului (A1). Senlis face parte din Parcul Natural Regional Oise-Pays de France.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Descriere Orașul Senlis este situat la 42 km de Paris, 44 km de Beauvais și 79 km de Amiens.
Senlis este definită geografic și istoric ca un oraș al Picardiei. Este situată la extremitatea vestică a regiunii geografice Valois, dar, fiind un oraș regal și eliberat de constrângeri feudale, nu făcea parte din ducatul Valois. Înconjurată de câmpii fertile bogate în sol lutos, orașul oferă un peisaj vast dedicat culturilor mari de cereale. Senlis se află la intersecția pădurilor Ermenonville, Halatte și Chantilly, care formează un ansamblu forestier de aproximativ 120 km².
Cu o suprafață de 24,05 km², Senlis este a șaptea comună ca întindere dintre cele 693 de comune din departamentul Oise. Cel mai înalt punct al comunei (140 m) se află în inima pădurii Halatte, la stâlpul Mont Alta, pe granița cu comuna Aumont-en-Halatte, iar cel mai jos punct (47 m) se află pe malurile râului Nonette, în partea de vest a orașului.
Teritoriul comunal al localității Senlis se dezvoltă mai ales pe direcția nord-sud și nu prezintă o formă omogenă: acesta cuprinde orașul cu suburbiile sale, care se întind până la limitele comunale la est și la vest; câmpii agricole și aproximativ 3 km² din pădurile Pontarmé (parte a pădurii Chantilly) și Ermenonville, în sud; precum și numeroase parcele din pădurea Halatte în nord. Această zonă este aproape separată de restul teritoriului la marginea pădurii, unde acesta se îngustează până la o lățime est-vest minimă de doar 1,05 km.
Cea mai mare extindere de la nord la sud este de aproximativ 9,5 km. Punctul cel mai nordic este Poteau de Fleurines, situat în pădurea Halatte. Punctul cel mai sudic corespunde cu Poteau Neuf, în pădurea Pontarmé. Extinderea maximă est-vest a teritoriului este de 5,56 km. Punctul cel mai estic se află pe drumul D 1324, spre Crépy-en-Valois, puțin după sensul giratoriu de la intersecția cu N 330, iar punctul cel mai vestic se află în apropierea drumului D 330, spre Creil, la nord-vest de cartierul des Arènes. În pădurea Halatte, extinderea est-vest atinge 4,63 km, între Poteau des Blancs Sablons, punctul de întâlnire a patru comune (Senlis, Fleurines, Villers-Saint-Frambourg și Chamant), și intersecția Bourbon.
Comune limitrofe
Cu Verneuil-en-Halatte la nord-vest, Senlis împarte doar 1,47 km de granițe comunale, de-a lungul drumului spre Fleurines, în pădurea Halatte. În plus, la Poteau d'Auteuil, puțin mai la sud-est, Senlis se află la doar un kilometru de biserica din Fleurines. La o altă intersecție din pădurea Halatte, Poteau des Blancs Sablons, deja menționată, Senlis întâlnește comuna Villers-Saint-Frambourg, care totuși nu este o comună limitrofă în sens strict, deoarece granițele celor două comune se ating doar într-un singur punct. În același loc, comuna Ognon, și mai precis templul său galo-roman din pădurea Halatte, se află la mai puțin de un kilometru distanță.
Chamant este comuna cu care Senlis are cea mai lungă frontieră comună, de aproape 8 km; de fapt, teritoriul Senlis înconjoară întreaga jumătate vestică a acestei comune vecine. Două comune se apropie considerabil de teritoriul comunal al localității Senlis în sud, fără însă a avea granițe comune: Thiers-sur-Thève (la Poteau Neuf, la 690 m) și Fontaine-Chaalis (la 1.055 m, în apropierea Poteau de la Victoire).
Geologie Situația originală a orașului se află pe un pinten de platou care atinge altitudinea de 78 m la nivelul pieței catedralei. Acest pinten domină cu peste 25 m văile râurilor Aunette și Nonette, care se unesc la limita vestică a comunei. Albiile acestor două râuri mici, care delimitează centrul orașului spre sud și spre nord, sunt umplute cu aluviuni moderne și parțial cu turbă formată în perioada Neoliticului. Aceste depozite sunt rezultatul mlaștinilor de origine veche și al mișcărilor neotectonice. Stratul de turbă are o grosime de zece metri la Senlis, iar cel de aluviuni, în jur de opt metri.
Din punct de vedere geologic, regiunea este ocupată de un vast platou calcaros din Lutețian, acoperit în mare parte cu loess și cu un strat de limon, în special pe glacisurile agricole din Valois, precum în partea estică a teritoriului comunal al localității Senlis. Platoul calcaros urcă într-o pantă ușoară spre nord. Pe platoul ușor ridicat al dealului Mont Alta (140,5 m) din pădurea Halatte, calcarul se apropie aproape de suprafață.
Părțile de nord și de sud ale comunei, ocupate de păduri, sunt acoperite cu nisipuri de Auvers (Bartonian inferior sau Auversian), care conferă un aspect de dune zonelor unde vegetația lipsește. În timp ce nisipurile de Auvers, precum și nisipurile și gresia de Beauchamp predomină în pădurile Chantilly și Ermenonville, acestea sunt mai puțin prezente în pădurea Halatte, unde se concentrează pe versanții dealurilor de eroziune (Mont Alta, Saint-Christophe și Mont Pagnotte).
Totuși, partea din pădurea Halatte care se află pe teritoriul comunei Senlis este complet acoperită cu nisipuri auversiene (cu excepția platoului Mont Alta și a extremității nordice, dincolo de drumul Belle-Croix). Mai precis, nisipurile de Auvers se găsesc în câmpiile joase, iar nisipurile de Beauchamp pe versanții colinelor.
Hidrografie Locația istorică a orașului domină valea râului Nonette: este un râu cu o lungime de 41 km, care își are izvorul la Nanteuil-le-Haudouin și se varsă în râul Oise, la Gouvieux. La nord de acest loc trece un afluent al râului Nonette, Aunette, care, având o lungime de 14 km, își are izvorul în Rully și se varsă în Nonette la vest de comună.
Cele două râuri mici traversează pajiști umede în numeroase locuri, inclusiv mica zonă mlăștinoasă Bigüe, situată între cartierul Saint-Étienne și cătunul Villemétrie, străbătută de râul Nonette. În plus, Nonette se împarte în două brațe la est de Mont-l'Évêque, care se reunesc din nou la abația de la Victoire: o deviație numită Sangle trece pe la poalele castelului și drenează apa din pajiștile umede, facilitând astfel agricultura. De la abația de la Victoire până la sudul orașului Senlis, Nonette a fost, de asemenea, deviată în Evul Mediu pentru a trece prin fața zidurilor orașului și a deveni parte din strategia defensivă. Aici, deviația este cea care poartă numele de Nonette, iar pârâul care curge pe vechea sa albie se numește râul fântânii Saint-Urbain, după o sursă care îl alimentează.
Aunette este alimentată de mai multe pâraie scurte la est și la vest de cartierul Villevert. Formează un iaz în Parcul Ecologic, la limita nord-estică a orașului, și un alt mic iaz în Villevert. Spre sfârșitul traseului său, la vest de cartierul des Arènes, acest mic râu prezintă, de asemenea, un al doilea braț la traversarea unei pajiști umede.
În contrast cu zonele umede din albiile râurilor și pârâurilor mici, pădurile de la nord și sud de Senlis se remarcă prin sărăcia în apă. În pădurea Halatte, pe Mont Alta, se află singura baltă forestieră permanentă din masiv. Diferitele izvoare din pădurea Halatte nu au origine naturală și au fost amenajate pentru animalele sălbatice; pe teritoriul comunei Senlis există două dintre aceste izvoare, situate pe parcelele 244 și 297, având margini din piatră cioplită.
Aprovizionarea cu apă potabilă era problematică în Senlis înainte de introducerea apei curente. Râurile Nonette și Aunette furnizau o apă uneori calcaroasă și selenitică, care putea provoca disconfort persoanelor cu stomac sensibil, dar care, în general, era de o calitate destul de bună. În oraș, exista un singur puț care furniza apă de aceeași calitate, situat în piața Notre-Dame. Apa celorlalte puțuri era prea selenitică, nepotrivită pentru consum, incapabilă să gătească legumele sau să dizolve săpunul. Din acest motiv, majoritatea locuitorilor consumau apă din râul Nonette, ceea ce prezenta riscuri sanitare, deoarece acolo se spălau și rufele.
Climă În 2010, clima comunei era clasificată ca fiind de tip oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al CNRS bazat pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei din Franța metropolitană, în care comuna se află într-o zonă de tranziție între climatul oceanic și climatul oceanic alterat, situată în regiunea climatică Nord-Est a bazinului Parisian. Această regiune se caracterizează printr-un nivel redus de însorire, o pluviometrie medie distribuită regulat pe parcursul anului și ierni reci (3 °C) .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 10,9 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 677 mm, cu 11,2 zile de precipitații în ianuarie și 8 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică cea mai apropiată, situată în comuna Creil la 10 km distanță în linie dreaptă , este de 11,2 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 662,2 mm . Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Senlis este clasificată drept centru urban intermediar, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Ea aparține unității urbane Senlis, o aglomerație intra-departamentală care reunește două comune, dintre care Senlis este orașul central . În plus, comuna face parte din aria metropolitană a Parisului, fiind una dintre comunele de la periferie, această zonă reunind 1.929 de comune .
Utilizarea terenului Utilizarea terenurilor în comună, așa cum reiese din baza de date europeană privind utilizarea biogeofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), este caracterizată de importanța pădurilor și a mediilor semi-naturale (48 % în 2018), o proporție identică cu cea din 1990 (48 %). Distribuția detaliată în 2018 este următoarea: păduri (48 %), terenuri arabile (22,1 %), zone urbanizate (18,8 %), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (5,5 %), pajiști (4,6 %), zone agricole eterogene (1 %), spații verzi artificializate, neagricole (0,1 %) . Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent) .
thumb|500px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).
Riscuri și catastrofe naturale