Roșia Poieni este o exploatare de suprafață de cupru din Munții Apuseni, situată la 90 km nord-vest de Alba Iulia și 7 km la sud de Râul Arieș, în comuna Lupșa. Exploatarea carierei a început în anul 1978, în zona Abrud-Musca-Bucium a Apusenilor, producția de cupru începând în 1983.

Este cel mai mare zăcământ diseminat de cupru și aur din RomâniaApel către roșieni, corneni și buciumani, 26 septembrie 2011, Cotidianul, accesat la 4 august 2013, rezervele sale reprezentând 65% din totalul cantității de cupru din România. Mina produce minereu din care se pot extrage aproximativ 5.000 de tone de cupru pe anStatul dă cu piciorul la 7.000 de locuri de muncă la Cupru Min, spun specialiștii, fiind exploatată de compania de stat Cuprumin.

Geologie miniatura|Prim-plan În anul 2022, Roșia Poieni reprezenta cea mai mare rezervă de cupru și aur din România și a doua ca mărime din Europa, având rezerve estimate de 1,5 miliarde de tone de minereu cu o concentrație de 0,36% cupru. Zăcământul este încadrat de roci eruptive subvulcanice miocene (microdiorit sau andezite de Fundoaia).

Corpul Fundoaia are forma unei coloane verticale cu înălțimea de 1.180 m (+1.030 m → −150 m), iar în plan orizontal are dimensiunile de 660–740 m / 820–956 m. Corpul eruptiv intră în contact, prin intermediul breciei tectonice, cu neck-uri andezitice (Poieni, Curmătura, Melciu, Piatra Tichileu și Dealul Jgheabului) și cu roci sedimentare cretacice.

Zăcământul de tip cupru porfiric este alcătuit în principal din diseminări fine, cuiburi și filonașe (0,02–3 cm) de pirită, calcopirită și magnetit. Aurul este inclus în calcopirită și pirită, iar mineralele secundare sunt: bornită, covelină, calcocit, sfalerit, galenă, molibdenit, germanit, malachit și azurit, dezvoltate în roci microdioritice.

Prelucrarea minereului Minereul extras din cariera deschisă este zdrobit într-un concasor giratoriu, după ce este transportat și depozitat în instalația de stocare a minereului concasat, situată în incinta uzinei de procesare. În anul 2009, uzina avea o capacitate proiectată de 9 milioane de tone de minereu extras și procesat anual, procesul fiind realizat pe 4 linii tehnologice de câte 7.500 de tone pe zi. Uzina a fost pusă în funcțiune în perioada 1983–1987.

Minereul este apoi prelucrat printr-un flux tehnologic clasic, cu o fază de măcinare în două etape, realizată în două mori autogene și în două mori cu bile, urmată de flotare, efectuată în celule pneumo-mecanice (17 m²), unde se obține concentratul primar, care este ulterior flotat în celule de 5,7 m², unde se obține un concentrat de cupru cu un conținut cuprins între 16,5 și 20% cupru. Concentratul este îngroșat în îngroșătoare laterale și filtrat printr-un filtru sub presiune (Larox).

Poluarea miniatura|Biserica din Geamăna înecată în iazul de decantare, 2013 Minereurile de la Roșia Poieni sunt minereuri sulfurate, necesitând mai multe etape pentru extragerea cuprului. De asemenea, minereul conține doar 0,38% cupru, astfel încât cantitatea de steril (nămolul rezidual) este foarte mare. Acesta este pompat într-o vale din apropiere, fostul amplasament al satului Geamăna, astăzi îngropat. Valea continuă să se umple și în anul 2026, cu un ritm de aproximativ 1,0 m pe an. miniatura|Iazul de decantare, 2019 Deoarece minereul este sulfuric, nămolul conține cantități mari de minerale sulfurate, precum calcocit (Cu2S), pirotină (Fe(1-x)S) și pirită (FeS2), aceasta din urmă dizolvându-se în acid sulfuric atunci când intră în contact cu aerul. Nivelul pH-ului din iazul de decantare este în prezent de aproximativ 1,5–2,0. Totuși, nămolul provenit din mină conține și materiale care reglează pH-ul, în special varul utilizat în procesul de purificare a minereului. Oprirea depunerii nămolului ar opri și reglarea pH-ului acestuia, ceea ce ar duce la scăderea și mai accentuată a valorii pH-ului, rezultând deteriorarea barajului de retenție construit la nordul văii pentru a împiedica nămolul foarte toxic să se verse în sistemele fluviale care duc către Dunăre și Marea Neagră.

Note

Bibliografie

Vezi și Cuprumin Geamăna, Alba

Legături externe Muntele sapat de la Rosia Poieni, 8 iulie 2005, Dana Ciobanu, Dorian Cobuz, Jurnalul Național 21 iulie 2004: Rosia Poieni - Blestemul cuprului, 21 iulie 2004, Florina Zainescu, Eugenia Mihalcea, Jurnalul Național Site oficial CupruMin Pagina Mindat.org pentru mină, inclusiv lista mineralelor găsite acolo

Categorie:Județul Alba Categorie:Exploatări miniere din România