thumb|Fotografie din 1947 Ovadya Yosef (;n. 1920 la Bagdad, Irak; m. 7 octombrie 2013 la Ierusalim) a fost un rabin, jurist tradițional și teolog evreu israelian. A fost între anii 1973-1983 Rabinul Șef sefard (Rishon Letzion) al Israelui și ulterior, conducătorul spiritual al mișcării și partidului Shas al evreilor ultraortodocși de rit oriental, președintele Sfatului Înțelepților ToreiMichael Borgstede: Ovadia Josef - Stimme der orientalischen Juden in Israel ist tot În anul 1970 a fost laureat al Premiului de stat Israel pentru scrierile sale în domeniul teologiei și dreptului iudaic. I s-a spus Maran („Domnul nostru” - în aramaica galileeană), titulatură folosită în cazul lui Yosef Karo și al altor câțiva rabini dintre cei mai docți în dreptul iudaic. Responsele sale au câștigat cea mai mare admirație în cercurile ultraortodoxe iudaice, și mai ales în rândul celor orientale, fiind calificat ca „cea mai importantă autoritate halahică din generația sa" („posek hador”).

Viața Copilăria și tinerețea 200px|miniatura|dreapta|Ieșiva Porat Yosef din cartierul evreiesc al Ierusalimului vechi, înainte de 1948. În spate, la dreapta,se vede Sinagoga Tiferet Israel care a fost ulterior dărâmată de iordanieni miniatura|Ovadia Yosef în copilărie în Irak, alături de tatăl și frații săi mai mici|200px

S-a născut în 1920 la Bagdad sub numele înregistrat în arabă Yussef Abdullah Abdullah (în ebraică - Yosef Ovadia). Părinții săi se numeau Yaakov Ovadia, orfevru și poet liturgic (paytan) de meserie, și Gurgia, și erau verișori primari. El a primit numele Abdallah sau Ovadia în memoria lui Haham (rabin) Abdallah Somekh, precum și a bunicului său, iar al doilea nume propriu, Yosef. în memoria lui Haham (rabin) Yosef Haim cunoscut ca „Ben Ish Hai”. Când a avut vârsta de patru ani, în 1924, părinții săi au emigrat în Palestina, stabilindu-se în cartierul Beit Israel din Ierusalim, unde au deschis o băcănie. În Palestina familia a adoptat numele de familie ebraic Ovadia. Mai târziu în viață, pentru a evita repetiția Yosef Ovadya Ovadya, rabinul a adoptat numele său de familie Ovadya, ca nume propriu, iar numele Yosef ca nume de familie. D.Petimer p.5 Maariv 2023 În 1927 familia a supraviețuit cutremurului de pământ care a lovit Ierusalimul. Ovadia a învățat la Talmud Tora Bnei Tzion din Cartierul Buharilor. S-a dovedit deosebit de talentat la învățătură și la nouă ani a compus prima sa scriere, note la cartea cabalistică „Reshit Hohma” de Eliahu de Vidas. D.Petimer p.6 Maariv 2023 Îm 1931 a vizitat Bagdadul împreună cu tatăl său. Rabinul Salman Hugi Abbudi de la ieșiva Beit Zalika din oraș l-a examinat din Ghemara și i-a prezis un viitor strălucit ca talmudist și judecător. În 1933 când copilul avea 13 ani, și a lucrat ca vânzător în băcănia familiei, rabinul Sadqa Hussein l-a convins pe tatăl său, om aspru și care avea dificultăți financiare, să-l înscrie, totuși, la studii, la ieșiva Porat Yosef din cartierul evreiesc al orașului vechi. Directorul ieșivei, rabinul Ezra Atiya, i-a devenit mentor. În acel an, împreună cu doi din colegii săi a scris cartea Mahberet Hatakat Hidot (Caietul copierii de dileme). În 1937 la vârsta de 18 ani rabinul Yaakov Dwek l-a rugat să-l înlocuiască la ținerea de lecții zilnice de Tora în sinagoga Ohel Rahel a evreilor persani din cartierul Ruhama. Lecțiile s-au bazat pe Halaha, după cartea rabinului Yosef Haim „Haben Ish Hai”. Ovadia Yosef a ridicat obiecțiuni față de multe din opiniile lui Ben Ish Hai ca fiind prea aspre, deoarece erau bazate mai mult pe sentințele lui Itzhak Luria (Haari) decât pe cele ale lui Yosef Karo din codicele Shulhan Arukh.Poziția aceasta sa a trezit critici în audiență, mai ales din partea confraților originari din Irak. Mai mulți rabini de frunte, între care Itzhak Nissim (viitor șef rabin sefard al Israelului) l-au mustrat pentru aceasta, dar mentorul său, Ezra Atiya, l-a încurajat în concepțiile sale originale și chiar obișnuia să se sfătuiască cu el în chestiuni de Halaha. Ovadia Yosef și-a formulat obiecțiunile față de învățătura lui Ben Ish Hai în texte care au făcut parte din seria de cărți Halikhot Olam pe care a publicat-o mai târziu în anii 1998-2003.

În 1948 la 20 de ani Ovadya Yosef a primit hirotonirea iudaică ca rabin, smihá, din mâinile șef rabinului sefard al Palestinei, Ben Tzion Meir Hai Uziel. În 1945-1947 el a servit ca judecător - dayan - la Curtea rabinică a obștei sefarzilor din Ierusalim .În acea vreme s-a cristalizat deja concepția sa în legătură cu legile iudaice și obișnuia să răspundă la întrebările rabinilor și dayanilor sefarzi și orientali din Palestina și din Diaspora, ca și ale celor așkenazi din Ierusalim. În 1944 la 24 ani s-a însurat cu Margalit Fattal, de 17 ani, fiica rabinului și pețitorului Avraham Fattal din Aleppo. Pentru a evita cearta cu socrii, care erau foarte iritați de pretențiile financiare ale viitorilor cuscri, Ovadya a renunțat la dotă din partea miresei. Nunta avut loc la Școala Spitzer din Casa Yehudayof-Hefetz din Cartierul Buharilor din IerusalimÎn acea perioadă mulți prieteni din cartier și membri ai familiei sale erau în contact cu cercuri sioniste din Ierusalim si chiar au activat în cadrul acestora, unii fiind militanți ai organizației Irgun

În Egipt În 1947 la cererea șef rabinului sefard al Palestinei, Uziel, și la recomandarea șef rabinului Isaac Halevi Herzog și a rabinului Ezra Atiya, D.Petimer p.7 Maariv 2023Ovadia Yosef a plecat în Egipt pentru a îndeplini funcția de adjunct al șef rabinului Egiptului, Nahum Efendi. Rabinul Aharon Shweka l-a numit în fruntea ieșivei Ahava veakhava și l-a susținut în eforturile de menținere a vieții religioase iudaice în Egipt. S-a confruntat cu probleme legate de observarea laxă a regulilor alimentației rituale (kashrut) și altor precepte religioase, și cu ostilitatea unor conducători ai comunității evreiești egiptene, inclusiv rabini și a știut să adopte o poziție diplomatică și mai conciliantă față de coreligionarii locali. După doi ani, în 1950 a demisionat și a revenit în Israel, care, între timp își câștigase independența. În Egipt a început să i se strice vederea și în cursul anilor a trebuit să poarte ochelari de soare. 250px|miniatura|dreapta|Împreună cu elevi ai ieșivei Ahava veakhava într-o excursie la Piramide

Judecător (dayan) la Petah Tikva și la Ierusalim Deoarece ca om matur nu mai avea voie să studieze la kolelul Porat Yosef, pentru a se putea întreține, a predat la Talmud Tora al hasidimilor Satmar din Ierusalim, apoi la Beit Hamidrash Bney Tzion de sub conducerea rabinului Tzvi Pesah Frank.Soția lui, Margalit, l-a convins să nu accepte propunerea de a conduce Tribunalul religios (Beit Hadin letzedek sau Badatz) al Obștii ultraortodoxe sefarde. În cele din urmă între anii 1951-1952 și 1957-1958 a fost dayan la Curtea rabinică din Petah Tikva, alături de rabinii Reuven Katz și Yeshayahu Meshorer. În această calitate s-a evidențiat prin sentinte îndrăznețe, de exemplu din domeniul leviratului În 1951-1952 a publicat cartea Hazon Ovadia despre legile Paștelui, lucrare care a fost apreciată de șef rabinii Israelului, Uziel și Herzog și de rabinul Ezra Atiya. În anii 1960 a studiat o vreme Cabala cu rabinul Mordehai Sharabi. În 1953 Ovadia Yosef a întemeiat ieșiva Or Hatora (Lumina Torei), destinată tinerilor religioși căsătoriți (avrekhim) dotați la învățătură din rândurile comunităților de rit sefard. Aceasta ieșivă a reprezentat prima sa încercare de a pune pe picioare o pepinieră a conducerii rabinice din aceste comunități. D.Petimer p.8 Maariv 2023 În această perioadă a publicat primele două volume din lucrarea sa Yabia Omer, care i-a adus mare respect în lumea elitei rabinice.Între 1968-1968 a condus ieșiva Metivta Hagdola Beit Harishon Letzion pe strada Jabotinski 31 din Ierusalim. În 1958-1965 a fost dayan la Tribunalul rabinic regional din Ierusalim. În 1965 a fost membru al Marii Curți Rabinice.

Șef Rabin sefard al Tel Avivului În 1968 Ovadia Yosef a fost ales șef rabin sefard al Tel Avivului, alături de șef rabinul așkenaz Shlomo Goren. A fost instalat în acest post la 17 iunie 1969. S-a confruntat adesea cu rabini așkenazi in chestiuni ca de pildă, ținerea de nunți la evreii orientali în zilele în care așkenazii nu permit aceasta (de la 17 Tamuz până la prima zi a lunii Av)

Afacerea Helen Zaidman În anul 1970 Helen Zaidman (născută Shannon), o turistă americancă neevreică,specialistă în genetică, care s-a stabilit cu fetița ei în Israel, în kibuțul Nahal Oz, și care s-a măritat în 1967 prin căsătorie civilă (în Mexic) cu Binyamin Zaidman, evreu cohen, membru al kibuțului, a cerut sa fie înregistrată ca evreică în registrul populației, deoarece a fost convertită la iudaism la tribunalul religios iudaic reformat din Tel Aviv. Ministerul de interne i-a respins cererea fiindcă convertirea nu s-a făcut printr-un rabinat ortodox.Atunci ea a apelat la Curtea Supremă a Israelului. Șef rabinatul Israelului s-a opus cu vehemență, temându-se ca nu cumva Curtea Supremă a Israelului să accepte doleanța lui Zaidman,și să deschidă astfel drumul spre recunoașterea convertirilor consacrate de rabini din iudaismul reformat.Pentru a împiedica aceasta rabinul șef al armatei, Shlomo Goren, a convertit-o pe Zaidman la iudaismul ortodox în termen de două zile. S-a obiectat că șef rabinul armatei nu avea autorizația de a converti și hotărârea lui nu a fost acceptată. Rabinul Yosef a convocat atunci în oficiul său o ședință de tribunal rabinic care a aprobat convertirea, cu consimțământul Șefilor rabini ai Israelului de atunci, Itzhak Nissim și Isser Yehuda Untermann. Rabini ultraortodocși, între care Yosef Shalom Elyashiv și Yaakov Israel Kanevski au condamnat convertirea , obiectând că nu era condiționată de îndeplinirea comandamentelor religioase, că femeia era căsătorită cu un cohen (ceea ce nu este permis de Halaha) , și continua să locuiască într-un kibuț laic, ceea ce denota lipsa intenției de a observa practicile iudaismului.

Șef rabin sefard al Israelului În 1972, cu sprijinul rabinului Yosef Shalom Eliashiv, Ovadia Yosef a fost ales șef rabin sefard al Israelului cu titlul de Rishon Letzion, în locul rabinului Itzhak Nissim, cu o majoritate de 81 în favoarea sa față de 68 voturi în favoarea lui Nissim. Relațiile dintre Yosef și Nissim erau încordate încă din anii 1940. Și relațiile cu noul Șef rabin așkenaz al Israelului, Shlomo Goren, s-au înrăutățit. Rabinul Goren domina Consiliul Șef Rabinatului și la un moment dar rabinul Yosef a boicotat ședințele acestuia. În cursul activității sale ca Șef rabin al Israelului, Yosef a luat decizii în probleme juridice și sociale insemnate: a permis căsătorii între evrei rabinici și cei karaiți, cu condiția ca aceștia din urma să învețe elemente ale Talmudului și să urmeze comandamentele iudaismului, a recunoscut pe evreii etiopieni Beta Israel ca evrei veritabili, ceea ce a dus la aplicarea pentru ei a Legii Reîntoarcerii și a permis emigrarea lor în Israel, în zile de răstriște, de asemenea a dezlegat soțiile militarilor dispăruți în Războiul de Iom Kipur din statutul nefericit de agunot care le interzicea întemeierea unor noi căsnicii.

În anii 1976-1994 Ovadia Yosef a publicat șase volume ale cărții Beshem Yeheve Daat, care se bazau pe lecțiile de Halaha pe care le-a dat în cadrul emisiunii Pinat Halaha (Colțul legii iudaice) la Radio Israel, de la inceputul cadenței sale ca șef rabin al Tel Avivului și până la sfârșitul activității sale ca Șef Rabin al Israelului. Această carte s-a bucurat de popularitate din cauza conciziei și clarității, spre deosebire de caracterul sofisticat și dificil al cărții sale Yabia Omer.